ToDo 2018

Vreau sa fiu un om matur.

ToDo 2017

3 noi chestii pe lista:

• sport regulat - nu neaparat des sau care te face sa transpiri mult, dar regulat
• trezit dimineata (mai) devreme - incet, incet, I'm getting there
• 1 ora / zi "ceva" pentru mine - acel "ceva" poate sa fie orice din orice domeniu (le stiu eu care-s alea), eventual dimineata, pe drum, imediat dupa pranz sau seara

Conversations

There are conversation topics that make everyone go to their respective corners. That trigger the deepest stereotypes and assumptions, on both sides.
Examples include discussions on religion with religious people, on politics around elections or on any conflict with people involved.

There is no get around.

ToDo 2016

Vreau... da, iara vreau ceva. :-)

Vreau sa cresc mare. Sa fiu adult. Femeie. Caci, nu, inca nu sunt...

Vreau sa fiu responsabila. De mine, dar si de cei din jurul meu. Sa se poata conta pe mine. Sa fiu de baza. Sa fac lucrurile bine si sa se stie.

Si nu in ultimul rand... vreau sa ofer mai multa compasiune. Sunt un sloi si de fapt imi convine, caci ma ating mai putine. Si nu, nu vreau sa ma atinga mai multe, in nici un caz. Dar vreau sa ating eu mai mult pe ceilalti. Sa am un umar de oferit. Si o imbratisare.

Cu alte cuvinte... sa dau mai mult.
Dar doar cui trebuie. Caci la restul... traiasca Je-m'en-foutiste-ul!

...
Vreau sa cresc mare.

Ikigai si recunostinta

Ce ma motiveaza. Ce ma face sa ma scol dimineata din pat. What keeps me going. My ikigai...

Oamenii. Imi dau seama din ce in ce mai des ca in mijlocul a tot sunt oamenii. Oamenii frumosi...
Am eu de demult un "test", nu stiu daca am spus povestea asta vreodata aici. Am o intrebare pe care ma amuz sa o pun cuiva din cand in cand.

Ai 2 functii: calitatea umana si calitatea muncii. Se pot defini in multe feluri, in functie de cu cine vorbesc. Sa zicem un exemplu.
Calitatea umana, la extremitatea pozitiva sunt acei oameni care te respecta, de la care ai ce invata in permanenta, care te ajuta is te inspira sa cresti. La extremitatea negativa sunt acei oameni invidiosi, care iti sufla in ceafa si care te infunda cu fiecare ocazie pe care o au.
Calitatea muncii, la extremitatea pozitiva, este acel proiect pe care il visezi, care te motiveaza, care te tine in priza, in care ai ocazia sa inveti ceva nou, iar munca ta serveste cui vrei tu (tie, firmei tale, societatii, umanitatii - orice te motiveaza cel mai tare). La extremitatea negativa este acel proiect de care nu poti sa scapi, in care trebuie sa faci ceva pentru ca esti fortat de circumstante, in care totul e monoton, in care nu inveti nimic nou.
Ideea e ca nu poti avea totul in acelasi timp: si oamenii perfecti si munca perfecta. Si nu le poti avea pe amandoua in proportii egale. Neaparat trebuie sa alegi una din doua, in detrimentul celeilalte. Ce alegi?

Ei, eu intotdeauna am zis ca aleg oamenii. Si si azi, inca o data imi dau seama ca tot pe oameni ii aleg. Pacat doar ca meseria mea n-are legatura decat cu calculatoarele...

Imi face placere sa descopar oameni noi, oameni frumosi, asa cum culegi scoici pe plaja... Si azi am mai descoperit un om frumos.
Mi-a zis azi ca ea, copil crescut de o mama care numai asta a avut de facut si a facut-o bine, se compara cu altii, copii crescuti de parinti care munceau in acelasi timp, cu timp si energie mai putina de daruit copiilor. Si nu numai ca ea este mult mai atasata de parinti decat ceilalti, dar a zis ca ceilalti sunt mult mai putin recunoscatori in general, in viata. Si asta se explica foarte usor, caci acei copii care s-au descurcat mai mult singuri, au senzatia ca sunt acolo unde sunt doar datorita lor insisi. Si fara indoiala ca au si dreptate.
Dar stau si ma gandesc... unde duce drumul asta in viata, in care iti lipseste recunostinta din propriul caracter? Daca nu esti capabil sa fii recunoscator, nu esti capabil sa iubesti. Si ce suntem fara iubire?... Ce mai suntem fara iubire?...

Lupta pentru putere

Mă întreb dacă lupta asta continuă pentru putere e o caracteristica inerenta naturii umane sau e dobândita, cumva, cândva de-a lungul evoluției umane, dintr-o nevoie de supraviețuire sau din orice alt motiv care suna puțin științific și intuitiv...

Tata zicea ca întotdeauna când sunt 2 intr-o cameră, unul e șeful. Și înțeleg. Sunt chiar si de acord.
Dar mă întreb cât din nevoia asta de a se plasa față de celălalt sau în ochii celuilalt e ceva natural, firesc și cât se întâmplă pentru ca ni s-a zis de mici ca dacă nu conduci, atunci ești condus și ca, nu e așa, să fii condus e ceva negativ.

Visez să trăiesc intr-o lume intuitivă unde nu există conducator sau condus, pozitiv sau negativ, bine sau rău, alb sau negru. Ce ar fi dacă nimeni nu ar mai judeca pe nimeni și nici pe sine însuși? Am înceta să judecam cu totul? Mă îndoiesc... Mă întreb...

Women and the "have it all" expression

I always thought that "positive discrimination" is a very big stupid idea. Giving advantages to some implies negatively discriminating the others. The solution to giving women equal chances, rights and duties with men lies elsewhere.

--
We have to stop accepting male behavior and male choices as the default and the ideal.

We have to properly focus on how we can help all people (man or female) have healthy, happy, productive lives, valuing the people they love as much as the success they seek.

[Why Women Still Can’t Have It All, The Atlantic]

Water your own grass!

Grass is not greener on the other side.
The grass is greener where you water it.
So I decided I'd water my own grass, dammit!

Don’t explain. Don’t complain.

Personal qualities not measured by tests

• Creativity
• Resilience
• Motivation
• Curiosity
• Question Asking
• Humor
• Endurance
• Relatability
• Enthusiasm
• Civic-Mindedness
• Self-Awareness
• Self-Discipline
• Empathy
• Leadership
• Compassion
• Courage
• Sense of Beauty
• Sense of Wonder
• Resourcefulness
• Spontaneity
• Humility

Je n'ai pas tout compris, mais ce que j'ai compris, c'est génial!

[de la Serge A.]

Vata cu spirt in urechi

Cand esti racit si te dor urechile, sunt infundate sau auzi zgomote in urechi.
[de la mama sau bunica citire]

Crestem cand incetam sa ne mai credem Dumnezeu.

Dintotdeauna am judecat oamenii dupa notele de la scoala, inteligenta, succes si reusita in viata.
Si nu am inteles niciodata de ce as iubi pe cineva doar pentru ca face parte din familia mea, doar pentru ca ma iubeste, doar pentru ca e bun cu mine.
Am fost un monstru.
Ma intreb ce m-a facut sa ma schimb: timpul sau Franta?

Headspace

headspace
a new perspective just opened

on the other hand, I understand now that this is just a normal next step on a path I've been already pursuing for some time now.
this is all to get me where I want to be: here, now.

Fara sine insusi

Ma intreb cum pot trai bine unii oameni, fara nici un reper?
Sunt inconjurata de oameni de stiinta foarte inteligenti, cercetatori, profesori, oameni cu mintea si sufletul in matematica. Cei din care nu cred pana nu le demonstrezi. Cei care iau in deradere tot ce nu se traduce in ecuatii.

Si sunt bine mersi. Sunt sanatosi, viata le merge bine, au idei si succes. Chiar fericiti, as zice.

Dar ce nu reusesc eu sa inteleg este... daca nimeni nu e intreg fara sine insusi, fara sufletul sau, spiritualitate, Dumnezeu, atunci ei, asa goi cum sunt, de ce sunt asa bine?
Si eu de ce nu sunt?...

Comunicare

"I know you think you understand what you thought I said, but I am not sure you realize that what you heard is not what I meant."

Cu alte cuvinte, e greu.
Sunt fascinata de cat de maleabila este o limba, cata inspiratie poate veni de oriunde si cat de mult impact poate sa aiba o poveste bine spusa.

Si ca de obicei, masochista din mine este atrasa ca molia de foc catre tot ce nu pot, ce nu stiu, ce nu stapanesc. Acum e vorba de comunicare.

iubirea de sine

din inima, la:

plamani; alb albastrui; tristete -> curaj
ficat; verde; manie -> bunatate, prietenie
pancreas, splina; galben; grija -> cinste, corectitudine
rinichi; frica, sperietura -> blandete
genitale; roz
creier emisfere; alb
creier mic; gri

prin coloana,
tot corpul.

[iubirea de sine, SB, Paris]

J'ai décidé de vieillir.

... et c'est bien comme ça.

Barfe

Cand in jurul tau, cineva zice ceva rau de altcineva, te ridici si pleci.
Nu spune nimic legat de subiect, uneori si o reflectie in apararea celui barfit poate fi reinterpretata. Se gasesc intotdeauna "binevoitori" sa iti puna vorbe in gura. Sa spuna ulterior ca tu ai fost cel care ai spus de rau. Deseori binevoitorul e chiar persoana care a lansat barfa.

[de la bunica citire]


Eu as adauga ca... sfatul nu trebuie luat ca litera de lege. Trebuie simtita atmosfera, poate sa nu fie intotdeauna asa. Dar mai adaug si ca inteleg perfect de ce bunica zicea asta.
Bine, de fapt eu prefer companiile unde situatiile astea nu apar deloc, niciodata :-)

Lean in

Communication works best when we combine appropriateness with authenticity, finding that sweet spot where opinions are not brutally honest but delicately honest. Speaking truthfully without hurting feelings comes naturally to some and is an acquired skill for others. I definitely needed help in this area. Fortunately, I found it.

Talking can transform minds, which can transform behaviors, which can transform institutions.

We need to talk and listen and debate and refute and instruct and learn and evolve.

And last, but not least, the very best of them, again and again... :-)

Done is better than perfect.

[Lean in, Sheryl Sandberg]