Daca e sa vorbesc cu cineva de spiritul Craciunului, ce inseamna Craciunul pentru ei, ce iubesc la momentul asta al anului... invariabil mi se construiesc niste imagini idilice cu brad, cu colinde, cu mancare specifica (cat mai multa, cat mai grasa, cat mai purcelush), dar persoana care povesteste despre taina Craciunului e intotdeauna in rolul celui care savureaza toate astea si nu a celui care organizeaza atmosfera sa fie asa.
Cu alte cuvinte, mai degraba am sa aud cuvinte de genul "Stau la gura sobei in timp ce bunica rastoarna mamaliga pentru raciturile de curcan.", si mai rar "M-am dus de dimineata in piata ca sa prind muschiulet din ala proaspat, iar toata dupa-amiza am framantat la cozonaci - care au iesit super anul asta, draga!"
Si uite se face ca... odata cu luna decembrie, lucrurile trebuie sa se faca de la sine, iar eu nu trebuie decat sa ma bucur de ele: zapada sa cada, mancarea sa se faca, bradul sa miroasa, colindele sa cante, moshul sa vina... Zi si tu, ce viata!... Si de ce sa vorbesc aiurea, in cazul meu, nu ma plang, exact asa se intampla, pentru ca de Craciun vin acasa... Dar oare pentru cat timp va mai fi asa?...
Dar nu iti zic ce trist a fost cand mi-am dat seama ca nu e suficient sa imi fac papucii ca mos Neculaie sa vina!... Ce scandalos!
Monday, December 28, 2009
Friday, December 25, 2009
Buna seara, cadet!
a avut dreptate tata, marea e destul de agitata, dar nu e cine stie ce, e foarte misto si vremea e super, vant, valuri pana la punte......foarte frumos.....dar de fapt stiti ca ati fost si voi cu vaporul si stiti cum e in croaziera.....v-am pupat si mai vorbim.......pa pa !!!!
Thursday, December 24, 2009
Reteta Craciunului
Cum iti place Craciunul?
...
De baza, Craciunul e o sarbatoare de familie. Stai in casa, faci bradul, faci ultimele cumparaturi, pregatesti bunataturi, mananci, vorbesti, primesti colindatori... Un spirit critic ar zice "o adevarata plictiseala". Dar cei mai multi nu zic nimic si mananca pe saturate :-)
Te-ai gandit vreodata sa il faci altfel? In alta parte? Cu alti oameni? Sa mananci altceva?... Si? Cum a fost?
Eu l-am facut o singura data in alta familie, familie pe care-o iubeam ca pe a mea. Si a fost bine, dar perioada era proasta. Asa ca nu pot trage concluzii...
Dar pornind de la ideea de "a face altfel"... cum ar fi sa nu mai faci brad de Craciun? Spiritul critic ar putea sustine aceasta idee, caci globurile, beteala si instalatia de brad sunt tot timpul aceleasi... poate am putea face mai bine de data asta?
Iti plac colindele? Mos Craciun, O, ce veste minunata, Domn, domn, sa-naltam... In varianta Madrigal sau Hrusca?... Sau poate e mai bine Jingle bell rock?...
Mie nu imi place in mod deosebit mancarea romaneasca de sarbatori. Desi "cea mai buna pasare tot porcul ramane", dupa cum zicea tatal meu, in ultimul timp nu se mai infuleca asa mult la mine in casa. Si totusi... toba, salata boeuf, piftie, caltabos, salata de vinete, carnaciori, sarmale, fripturici la cuptor peste fripturici la tava peste fripturici la rotisor peste fripturici, fripturici, fripturici... Cu vin rosu de casa, visinata, afinata, palinca... Cu prajituri, fursecuri, tort si evident, foarte multa ciocolata... Si dupa toate astea se serveste cate o pastila de Dicarbocalm de persoana! :-)
Am enumerat doar cateva detalii care imi vin in minte pe moment. Dar ma intreb - toate aceste detalii sunt obligatorii? La care pot renunta sau ce pot schimba ca sa fie inca Craciun?
Ma intreb toate astea pentru ca imi fac griji pentru viitor (bineinteles :-))... pentru toate acele momente cand nu voi fi in aceasta "acasa", ci in alta sau pur si simplu in alta parte... si vreau reteta Craciunului ca sa il pot reproduce oriunde, oricum, cu oricine...
Un mic detaliu e colindul meu preferat - "Din an in an". Enjoy!
...
De baza, Craciunul e o sarbatoare de familie. Stai in casa, faci bradul, faci ultimele cumparaturi, pregatesti bunataturi, mananci, vorbesti, primesti colindatori... Un spirit critic ar zice "o adevarata plictiseala". Dar cei mai multi nu zic nimic si mananca pe saturate :-)
Te-ai gandit vreodata sa il faci altfel? In alta parte? Cu alti oameni? Sa mananci altceva?... Si? Cum a fost?
Eu l-am facut o singura data in alta familie, familie pe care-o iubeam ca pe a mea. Si a fost bine, dar perioada era proasta. Asa ca nu pot trage concluzii...
Dar pornind de la ideea de "a face altfel"... cum ar fi sa nu mai faci brad de Craciun? Spiritul critic ar putea sustine aceasta idee, caci globurile, beteala si instalatia de brad sunt tot timpul aceleasi... poate am putea face mai bine de data asta?
Iti plac colindele? Mos Craciun, O, ce veste minunata, Domn, domn, sa-naltam... In varianta Madrigal sau Hrusca?... Sau poate e mai bine Jingle bell rock?...
Mie nu imi place in mod deosebit mancarea romaneasca de sarbatori. Desi "cea mai buna pasare tot porcul ramane", dupa cum zicea tatal meu, in ultimul timp nu se mai infuleca asa mult la mine in casa. Si totusi... toba, salata boeuf, piftie, caltabos, salata de vinete, carnaciori, sarmale, fripturici la cuptor peste fripturici la tava peste fripturici la rotisor peste fripturici, fripturici, fripturici... Cu vin rosu de casa, visinata, afinata, palinca... Cu prajituri, fursecuri, tort si evident, foarte multa ciocolata... Si dupa toate astea se serveste cate o pastila de Dicarbocalm de persoana! :-)
Am enumerat doar cateva detalii care imi vin in minte pe moment. Dar ma intreb - toate aceste detalii sunt obligatorii? La care pot renunta sau ce pot schimba ca sa fie inca Craciun?
Ma intreb toate astea pentru ca imi fac griji pentru viitor (bineinteles :-))... pentru toate acele momente cand nu voi fi in aceasta "acasa", ci in alta sau pur si simplu in alta parte... si vreau reteta Craciunului ca sa il pot reproduce oriunde, oricum, cu oricine...
Un mic detaliu e colindul meu preferat - "Din an in an". Enjoy!
Wednesday, December 16, 2009
Friday, December 11, 2009
Familie
Ce inseamna familie? Ce inseamna sa fii atasat de familie?
Mi s-a spus ca nu as fi. But then again, cea care mi-a zis este musulmana. Familia la ei e diferita de familia la noi - auzit-ai, cica.
Eu sunt cea care acum cativa ani facea declaratii de genul "tu esti familia mea" cuiva care nu are acelasi sange ca mine. Si cea care punea importanta pe "cunoasterea familiei celuilalt". Si cea care proiecta viitorul in termeni de "familia mea".
Si tot eu sunt cea care acum vorbeste cu familia o data pe luna. E mult prea rar, de acord, dar ce mi se pare surprinzator este ca prietenii mei care imi povestesc ca nu isi suporta parintii vorbesc mai des cu ei.
Si cea care nu isi vede viitorul in nici un fel. Pentru ca stiu deja cumva ca va implica din oficiu o familie, asa ca ce sens are sa ne mai gandim la alte detalii. De ce sa ne grabim, caci oricum o sa ajungem acolo.
Si cea care e reticenta de a intalni familia celuilalt. Ca la o adica, daca chiar trebuie, familiile pot fi cunoscute si la nunta. Sau chiar dupa, nu?
Dar ce stiu sigur, e ca e acolo pentru mine, no matter what. Si asta imi e suficient. And this keeps me going! Si asta e asa de bine! :-)
Mi s-a spus ca nu as fi. But then again, cea care mi-a zis este musulmana. Familia la ei e diferita de familia la noi - auzit-ai, cica.
Eu sunt cea care acum cativa ani facea declaratii de genul "tu esti familia mea" cuiva care nu are acelasi sange ca mine. Si cea care punea importanta pe "cunoasterea familiei celuilalt". Si cea care proiecta viitorul in termeni de "familia mea".
Si tot eu sunt cea care acum vorbeste cu familia o data pe luna. E mult prea rar, de acord, dar ce mi se pare surprinzator este ca prietenii mei care imi povestesc ca nu isi suporta parintii vorbesc mai des cu ei.
Si cea care nu isi vede viitorul in nici un fel. Pentru ca stiu deja cumva ca va implica din oficiu o familie, asa ca ce sens are sa ne mai gandim la alte detalii. De ce sa ne grabim, caci oricum o sa ajungem acolo.
Si cea care e reticenta de a intalni familia celuilalt. Ca la o adica, daca chiar trebuie, familiile pot fi cunoscute si la nunta. Sau chiar dupa, nu?
Dar ce stiu sigur, e ca e acolo pentru mine, no matter what. Si asta imi e suficient. And this keeps me going! Si asta e asa de bine! :-)
Wednesday, December 9, 2009
Voluntariat
Trebuie sa investighez asta. Poate ca projects-abroad poate fi o idee buna. Si daca nu buna, atunci macar noua si asta poate fi destul.
De ce?... pentru ca...
- daca vrei sa cunosti o tara, iti trebuie timp - turismul se face in 1-2 saptamani, adevarata cunoastere se face in mai mult
- ca turist vezi frumusetile; avand o pozitie implicata cumva in societatea locala vezi mai mult
- o experienta de voluntariat cred ca m-ar schimba la nivel personal - motivatia pentru o astfel de experienta ramane poate in primul rand tot una egoista, caci in primul rand as cauta efectul asupra-mi, dar facand ceva pentru mine, as face ceva pentru altii, si facand ceva pentru altii, m-ar impacta cumva in bine - si acest impact este cel pe care il caut
- vreau sa cunosc oameni diferiti de mine si de tot ce am cunoscut pana acum, oameni pe care nici nu mi-i pot imagina acum, asa cum sunt
- ... because I want to save the world! :-)
De ce?... pentru ca...
- daca vrei sa cunosti o tara, iti trebuie timp - turismul se face in 1-2 saptamani, adevarata cunoastere se face in mai mult
- ca turist vezi frumusetile; avand o pozitie implicata cumva in societatea locala vezi mai mult
- o experienta de voluntariat cred ca m-ar schimba la nivel personal - motivatia pentru o astfel de experienta ramane poate in primul rand tot una egoista, caci in primul rand as cauta efectul asupra-mi, dar facand ceva pentru mine, as face ceva pentru altii, si facand ceva pentru altii, m-ar impacta cumva in bine - si acest impact este cel pe care il caut
- vreau sa cunosc oameni diferiti de mine si de tot ce am cunoscut pana acum, oameni pe care nici nu mi-i pot imagina acum, asa cum sunt
- ... because I want to save the world! :-)
Tuesday, December 8, 2009
Happy happy, joy joy!
Am cheltuit. Mult, desi putin. Pentru ce am luat. Pentru cat de entuziasmata sunt. Pentru decembrie.
Si acum, am ceva timp de asteptare.
Iar pana atunci am sa ma uit pe poze. Si am sa chicotesc. Mneah, mneah, mneah :-D
De la Threadless.
Si acum, am ceva timp de asteptare.
Iar pana atunci am sa ma uit pe poze. Si am sa chicotesc. Mneah, mneah, mneah :-D
De la Threadless.
Friday, December 4, 2009
Circ politic
Zilele astea vad mahalaua autohtona in politica romaneasca, unde cele 2 tabere isi arunca mucii in fasolea celorlalti. O vad intre oamenii care discuta aceasta politica, cand fiecare ia partea cuiva si isi explica unii altora cum e mai bine (asta e finut spus, ca de fapt isi aduc argumente, contra-argumente, contra-contra-argumente si nu se mai opresc niciodata din acest vartej).
Iar faza cu B care ii reproseaza lui G ca face vizite in fapt de seara acasa la domnu escroc mogul V si asta cu 3 zile inainte de alegerile finale mi se pare circ pur (urasc circul, si cu atat mai mult pe cel cotidian). Intr-un spirit cat se poate de telenovelistic, faza mi se pare similara cu B care ii reproseaza lui G ca isi petrece noaptea acasa la V. Intrebarea care se pune acum... G si V - sex salbatic sa nu? (de parca ar mai avea vreo importanta astfel de detalii, zic eu) Ca la o adica incornoratul B nu are de unde sa fie sigur ce s-a intamplat intre ceilalti 2 in acea noapte, dar dat fiind reputatia lui V, nu poate decat sa presupuna ce e mai rau.
Si uite asa, cei care discuta politica se impart in 2 tabere si fiecare isi da cu parerea in cine ar trebui si in cine nu ar trebui sa aiba incredere. Si discuta fara noima sau finalitate. Pentru ca intotdeauna se va mai gasi un muc de aruncat. Ca slava cerului, e de unde!
Telenovelistic, dom'le, de milioane! Si de asta circul politic prinde atat de bine la mase si merge de minune cu bere si mici! Caci daca castigam, sarbatorim! Iar daca pierdem, ne inecam amarul!
(asta din seria "dati poporului circ si paine" - si alcool, as adauga eu)
Iar faza cu B care ii reproseaza lui G ca face vizite in fapt de seara acasa la domnu escroc mogul V si asta cu 3 zile inainte de alegerile finale mi se pare circ pur (urasc circul, si cu atat mai mult pe cel cotidian). Intr-un spirit cat se poate de telenovelistic, faza mi se pare similara cu B care ii reproseaza lui G ca isi petrece noaptea acasa la V. Intrebarea care se pune acum... G si V - sex salbatic sa nu? (de parca ar mai avea vreo importanta astfel de detalii, zic eu) Ca la o adica incornoratul B nu are de unde sa fie sigur ce s-a intamplat intre ceilalti 2 in acea noapte, dar dat fiind reputatia lui V, nu poate decat sa presupuna ce e mai rau.
Si uite asa, cei care discuta politica se impart in 2 tabere si fiecare isi da cu parerea in cine ar trebui si in cine nu ar trebui sa aiba incredere. Si discuta fara noima sau finalitate. Pentru ca intotdeauna se va mai gasi un muc de aruncat. Ca slava cerului, e de unde!
Telenovelistic, dom'le, de milioane! Si de asta circul politic prinde atat de bine la mase si merge de minune cu bere si mici! Caci daca castigam, sarbatorim! Iar daca pierdem, ne inecam amarul!
(asta din seria "dati poporului circ si paine" - si alcool, as adauga eu)
Ti-o trag, frate!
Gasesc cumva un pattern in caracterul romanesc.
Se zice ca exista trasaturi de nivel national. De exemplu, se zice ca romanii ar fi primitori. Aiurea, as zice! Sau in fine, nu mai mult decat altii! Dar sa zicem.
Dar acum vad altceva. Vad o atitudine de genul "hai sa ii dau in cap", o atitudine certareata, de mahala, ca la piata, intre tzatze. Vad rautate si micime, venin si agresivitate. Si totul e pur si simplu, din principiu.
Daca pot sa ii trag la gioale, o fac, dom'le, din principiu! Nu ca l-as cunoaste, nu ca mi-ar fi facut ceva rau, nu ca ar merita-o. Ci doar ca sa fiu sigur ca iese 1-0 pentru mine. I-o trag ca e prost, dom'le, prost! Sau i-o trag ca pare ceva mai destept ca mine si mi-e frica sa nu imi fure osul! In orice caz, i-o trag, ca sa fiu sigur!
Si vad asta peste tot. O vad in politica, o vad la cei care discuta politica. O vad in privirile romanesti care te masoara din cap pana in picioare, sa vada ce marca scrie pe etichetele hainelor tale. O vad la colegii de echipa care nu iti vand un pont, decat daca au vreo datorie, si poate nici atunci. O vad in prietenii vechi cu care nu te-ai mai vazut de mult si care te intreaba cat castigi pe luna si cand te mariti. Iar daca castigi mai putin ca ei si nici nu te-ai maritat - i-ai facut fericiti pe ziua aia. Iar daca nici nu iti place ce faci, ai pus cireasa pe tort. Daca esti fericita si aproape logodita, e nasol, ca se gaseste cineva care sa fie proaspat despartita de prietenul de 4 ani care o insela. Iar daca nu le zici nimic, o sa ti se puna eticheta de "ia uite la ea, ce fitze de secretoasa". O mai vad la magazin, la statul la coada, in metrou. O vad in lipsa de politete cotidiana. Prea o vad peste tot!... Bleah!
(cred ca prea am fost crescuta numai de bunica - uneori ii regasesc ideile fixe atat de tare in mine)
Se zice ca exista trasaturi de nivel national. De exemplu, se zice ca romanii ar fi primitori. Aiurea, as zice! Sau in fine, nu mai mult decat altii! Dar sa zicem.
Dar acum vad altceva. Vad o atitudine de genul "hai sa ii dau in cap", o atitudine certareata, de mahala, ca la piata, intre tzatze. Vad rautate si micime, venin si agresivitate. Si totul e pur si simplu, din principiu.
Daca pot sa ii trag la gioale, o fac, dom'le, din principiu! Nu ca l-as cunoaste, nu ca mi-ar fi facut ceva rau, nu ca ar merita-o. Ci doar ca sa fiu sigur ca iese 1-0 pentru mine. I-o trag ca e prost, dom'le, prost! Sau i-o trag ca pare ceva mai destept ca mine si mi-e frica sa nu imi fure osul! In orice caz, i-o trag, ca sa fiu sigur!
Si vad asta peste tot. O vad in politica, o vad la cei care discuta politica. O vad in privirile romanesti care te masoara din cap pana in picioare, sa vada ce marca scrie pe etichetele hainelor tale. O vad la colegii de echipa care nu iti vand un pont, decat daca au vreo datorie, si poate nici atunci. O vad in prietenii vechi cu care nu te-ai mai vazut de mult si care te intreaba cat castigi pe luna si cand te mariti. Iar daca castigi mai putin ca ei si nici nu te-ai maritat - i-ai facut fericiti pe ziua aia. Iar daca nici nu iti place ce faci, ai pus cireasa pe tort. Daca esti fericita si aproape logodita, e nasol, ca se gaseste cineva care sa fie proaspat despartita de prietenul de 4 ani care o insela. Iar daca nu le zici nimic, o sa ti se puna eticheta de "ia uite la ea, ce fitze de secretoasa". O mai vad la magazin, la statul la coada, in metrou. O vad in lipsa de politete cotidiana. Prea o vad peste tot!... Bleah!
(cred ca prea am fost crescuta numai de bunica - uneori ii regasesc ideile fixe atat de tare in mine)
Thursday, December 3, 2009
Punk attitude
Pantaloni baggy, in carouri, blugi rosi, Converse, cizme gen bocanci, tricouri albe sau negre, fulare care se infasoara de 3 ori in jurul gatului si o geaca/haina, whatever... Cool!
I just feel like it!
(sper doar sa ma abtin sa nu ma tund periuta)
I just feel like it!
(sper doar sa ma abtin sa nu ma tund periuta)
Thursday, November 19, 2009
Inelul cu briliantzele
Ca sa vezi, cica s-a stricat acum vreo 2-3 zile. De unde stiu? Mi-a zis azi mama...
Dar ca sa vezi de unde mai stiu? Pentru ca am visat asta-noapte...
"Am visat asta noapte ca ti-am stricat inelul tau cu briliante, ca am vrut sa il curat cu acetona si am facut sa se despinda toate pietrele. Si cam pierdusem pietrele - imi ramasesera vreo 2-3. Si tot mai gaseam cate o pietricica, si vroiam sa o pun bine, dar nu reuseam sa ma concentrez deloc si tot o pierdeam.
Il pusesem intr-o cutie, in ideea sa il repar la un moment dat, dar ti-am zis, nu puteam sa ma concentrez sa gasesc pietrele. Intai nu mai stiam unde eram cand il stricasem si deci nu stiam unde sa le caut, pe urma cand gaseam una, nu stiam in ce cutie pusesem inelul, ca sa o pun si pe ea, iar pe urma cand in final o puneam intr-o cutie, nu mai stiam in ce cutie o pusesem. Si pe urma tot maturam in zona unde risipisem pietrele pe jos, si nu mai stiam unde sa matur si unde sa nu.
Si in inel, sub montura aia, era o poza sepia rotunda, exact cat montura - era cu mine si cu tine, cand eram mica sau cu tine si cu bunica, cand erai tu mica.
Iar poza o descoperisem doar cand stricasem montura, desi fusese tot timpul in interiorul inelului..."
Dar ca sa vezi de unde mai stiu? Pentru ca am visat asta-noapte...
"Am visat asta noapte ca ti-am stricat inelul tau cu briliante, ca am vrut sa il curat cu acetona si am facut sa se despinda toate pietrele. Si cam pierdusem pietrele - imi ramasesera vreo 2-3. Si tot mai gaseam cate o pietricica, si vroiam sa o pun bine, dar nu reuseam sa ma concentrez deloc si tot o pierdeam.
Il pusesem intr-o cutie, in ideea sa il repar la un moment dat, dar ti-am zis, nu puteam sa ma concentrez sa gasesc pietrele. Intai nu mai stiam unde eram cand il stricasem si deci nu stiam unde sa le caut, pe urma cand gaseam una, nu stiam in ce cutie pusesem inelul, ca sa o pun si pe ea, iar pe urma cand in final o puneam intr-o cutie, nu mai stiam in ce cutie o pusesem. Si pe urma tot maturam in zona unde risipisem pietrele pe jos, si nu mai stiam unde sa matur si unde sa nu.
Si in inel, sub montura aia, era o poza sepia rotunda, exact cat montura - era cu mine si cu tine, cand eram mica sau cu tine si cu bunica, cand erai tu mica.
Iar poza o descoperisem doar cand stricasem montura, desi fusese tot timpul in interiorul inelului..."
Wednesday, November 18, 2009
Lucruri concrete
Exista 2 categorii de subiecte:
Aici (in acest blog) cred ca sunt undeva in tranzitie, intr-un melanj intre cele 2. Sa vedem unde o sa duca acest drum :-)
- cele despre lucruri concrete... as in "Stuff that matters"
- si restul... despre fluturasi, sinucideri si dureri abstracte
Aici (in acest blog) cred ca sunt undeva in tranzitie, intr-un melanj intre cele 2. Sa vedem unde o sa duca acest drum :-)
Tuesday, November 17, 2009
Curaj, pui!
Curaj, pui mic!
Ai de lucru si e greu, stiu...
Dar curaj! Nasu-n carte si da-i bataie!
:*:* pe obrajori
Ai de lucru si e greu, stiu...
Dar curaj! Nasu-n carte si da-i bataie!
:*:* pe obrajori
Thursday, November 5, 2009
Things that matter
Grea definitie, asta...
Ma intreb daca intotdeauna ideea de "a salva planeta" a fost asa prezenta in media, daca este doar un subiect la moda sau am ajuns eu sa vad asta peste tot, pentru ca subiectul a inceput sa rezoneze in mine...
De asemenea ma intreb daca "succesul" a fost intotdeauna asa dorit ca azi. E o transformare psihologica a secolului nostru? Azi cu totii ne dorim sa avem succes; si asta mai mult ca inainte, cred. Nu mai credem in Dumnezeu, credem in noi insine. Ca daca vrem, totul e posibil. Vedem esecul ca o masura a incapacitatii si subestimam influenta hazardului. Nu exista mai multe esecuri decat inainte, dar exista mai multe sinucideri datorita esecurilor.
In lumea asta care goneste dupa succes, trebuie sa stii ca nu poti sa ai succes in toate. Sa accepti sa esuezi in unele domenii si sa stii ce inseamna pentru tine "a avea succes"... sa nu confunzi ce iti doresti tu cu ceea ce isi doresc altii sau este la moda sa iti doresti.
"Things that matter"... grea definitie!
Ma intreb daca intotdeauna ideea de "a salva planeta" a fost asa prezenta in media, daca este doar un subiect la moda sau am ajuns eu sa vad asta peste tot, pentru ca subiectul a inceput sa rezoneze in mine...
De asemenea ma intreb daca "succesul" a fost intotdeauna asa dorit ca azi. E o transformare psihologica a secolului nostru? Azi cu totii ne dorim sa avem succes; si asta mai mult ca inainte, cred. Nu mai credem in Dumnezeu, credem in noi insine. Ca daca vrem, totul e posibil. Vedem esecul ca o masura a incapacitatii si subestimam influenta hazardului. Nu exista mai multe esecuri decat inainte, dar exista mai multe sinucideri datorita esecurilor.
In lumea asta care goneste dupa succes, trebuie sa stii ca nu poti sa ai succes in toate. Sa accepti sa esuezi in unele domenii si sa stii ce inseamna pentru tine "a avea succes"... sa nu confunzi ce iti doresti tu cu ceea ce isi doresc altii sau este la moda sa iti doresti.
"Things that matter"... grea definitie!
Monday, November 2, 2009
Cea mai mare frica
Acum un timp credeam ca era "frica sa ma gasesc fara ajutor sau sprijin".
Acum pare ca s-a transformat mai mult in "frica de a nu fi acceptata, placuta, iubita".
My personality is continually changing... Stay tuned! :-)
Acum pare ca s-a transformat mai mult in "frica de a nu fi acceptata, placuta, iubita".
My personality is continually changing... Stay tuned! :-)
Friday, October 30, 2009
Competitie
Daca ar trebui sa fiu cu cineva in competitie, ar fi cu mine insami. Si atat.
De unde vine aceasta permanenta nevoie de a nu pierde?... Nu am zis de a castiga! E doar de a nu pierde.
Si ma gasesc intr-o vesnica competitie in orice situatie oricat de banala, cu oricine oricat de linistit. Ma lupt cand nu am ce castiga. Ma lupt contra celor care nu mi se opun. Ma chinui singura. Degeaba.
Ma simt ca atunci cand eram mica si jucam ceva (piticot, table, sah, carti, remi). Si cand ma suparam daca pierdeam. Nu intelegeam ce insemna "placerea de a juca", nu intelegeam ce insemna "trebuie sa pierzi ca sa inveti sa joci". Iar daca jucam in mai multi si ieseam chiar pe ultimul loc, erau mari sanse sa plang.
Deci repet: Daca ar trebui sa fiu cu cineva in competitie, ar fi cu mine insami! Si atat!
De unde vine aceasta permanenta nevoie de a nu pierde?... Nu am zis de a castiga! E doar de a nu pierde.
Si ma gasesc intr-o vesnica competitie in orice situatie oricat de banala, cu oricine oricat de linistit. Ma lupt cand nu am ce castiga. Ma lupt contra celor care nu mi se opun. Ma chinui singura. Degeaba.
Ma simt ca atunci cand eram mica si jucam ceva (piticot, table, sah, carti, remi). Si cand ma suparam daca pierdeam. Nu intelegeam ce insemna "placerea de a juca", nu intelegeam ce insemna "trebuie sa pierzi ca sa inveti sa joci". Iar daca jucam in mai multi si ieseam chiar pe ultimul loc, erau mari sanse sa plang.
Deci repet: Daca ar trebui sa fiu cu cineva in competitie, ar fi cu mine insami! Si atat!
Thursday, October 29, 2009
Tuesday, October 27, 2009
Dragostea ca mijloc
Mult timp din viata mea... sau poate ar trebui sa spun toata viata mea de pana acum (ok, right now I feel old)... am vazut dragostea ca un scop final.
Ideea era ca trebuie sa cauti pe cineva care sa te iubeasca si pe care sa il iubesti. Care sa iti fie alaturi, sa te sustina, sa te ocroteasca... si toate astea no matter what. Iar trofeul final al acestei cautari era acea liniste senina, acel sentiment de implinire, acea fericire... pe care nu am stiut niciodata sa o definesc prea bine, dar care am crezut intotdeauna ca exista si ca am sa o recunosc de indata ce o voi atinge :-) Dragostea a fost intotdeauna un scop. Un punct final.
Acum perspectiva mi s-a schimbat. And it changed for the better, I should say...
Dragostea nu mai e un punct final in sine, ci un mijloc de a realiza alte lucruri. Dar ca sa devina asta, trebuie intai sa iti ofere mai intai liniste. Liniste ca sa te poti concentra pe altele.
Dragostea e doar un catalizator al unei reactii. Un ingredient intr-o reteta. O caramida intr-un zid. Iar reactia/reteta/zidul sunt orice altceva. Poate fi de la o banala bere cu prietenii, o excursie, un concert, un proiect pentru munca, o seara in care nu iti mai vezi capul de treaba, pana la lucruri mai marete... o pasiune, o educatie data unui copil, o conduita personala de viata, o credinta... si pana la cuvantul care rezuma toate astea: viata.
...
Am trait nu demult (desi imi pare c-a fost "intr-o alta viata") o dragoste mistuitoare. Atat de mare incat nu mai era loc pentru nimic altceva. Si il iubeam cu atat mai mult cu cat el ma iubea mai putin.
Si tot ce imi doream de la el era acea liniste, acea implinire data de iubire. Si tot ce obtineam era exact opusul. Si mi-o doream si luptam cu atat mai tare cu cat el imi oferea din ce in ce mai mult zbucium.
Cu el nu am ajuns niciodata sa traiesc altceva. Pentru ca nu am ajuns niciodata nici macar la primul stadiu: acela de liniste.
Si e pacat, caci o dragoste mai mare decat aceea nu poate exista. Nu in viata asta. Si e pacat ca atata dragoste nu s-a materializat decat in suferinta. Atat de multa suferinta.
Ideea era ca trebuie sa cauti pe cineva care sa te iubeasca si pe care sa il iubesti. Care sa iti fie alaturi, sa te sustina, sa te ocroteasca... si toate astea no matter what. Iar trofeul final al acestei cautari era acea liniste senina, acel sentiment de implinire, acea fericire... pe care nu am stiut niciodata sa o definesc prea bine, dar care am crezut intotdeauna ca exista si ca am sa o recunosc de indata ce o voi atinge :-) Dragostea a fost intotdeauna un scop. Un punct final.
Acum perspectiva mi s-a schimbat. And it changed for the better, I should say...
Dragostea nu mai e un punct final in sine, ci un mijloc de a realiza alte lucruri. Dar ca sa devina asta, trebuie intai sa iti ofere mai intai liniste. Liniste ca sa te poti concentra pe altele.
Dragostea e doar un catalizator al unei reactii. Un ingredient intr-o reteta. O caramida intr-un zid. Iar reactia/reteta/zidul sunt orice altceva. Poate fi de la o banala bere cu prietenii, o excursie, un concert, un proiect pentru munca, o seara in care nu iti mai vezi capul de treaba, pana la lucruri mai marete... o pasiune, o educatie data unui copil, o conduita personala de viata, o credinta... si pana la cuvantul care rezuma toate astea: viata.
...
Am trait nu demult (desi imi pare c-a fost "intr-o alta viata") o dragoste mistuitoare. Atat de mare incat nu mai era loc pentru nimic altceva. Si il iubeam cu atat mai mult cu cat el ma iubea mai putin.
Si tot ce imi doream de la el era acea liniste, acea implinire data de iubire. Si tot ce obtineam era exact opusul. Si mi-o doream si luptam cu atat mai tare cu cat el imi oferea din ce in ce mai mult zbucium.
Cu el nu am ajuns niciodata sa traiesc altceva. Pentru ca nu am ajuns niciodata nici macar la primul stadiu: acela de liniste.
Si e pacat, caci o dragoste mai mare decat aceea nu poate exista. Nu in viata asta. Si e pacat ca atata dragoste nu s-a materializat decat in suferinta. Atat de multa suferinta.
Wednesday, October 14, 2009
High school romance
I found out that high school romance is possible. Now I have 2 such examples to give.I just wonder if during their long, long relation before getting married (5 to 10 years) they ever cheated on each other. Or if they ever betrayed each other in a way or another...
I wonder...
Run
Every morning in Africa, a gazelle wakes up.
It knows it must run faster than the fastest lion,
or it will be killed.
Every morning a lion wakes up.
It knows it must outrun the slowest gazelle,
or it will starve to death.
It doesn't matter whether you are a lion or a gazelle.
When the sun comes up, you better start running.
- African proverb
[...or the explanation of why you should never stop trying from "People do not fail, they only stop trying"]
It knows it must run faster than the fastest lion,
or it will be killed.
Every morning a lion wakes up.
It knows it must outrun the slowest gazelle,
or it will starve to death.
It doesn't matter whether you are a lion or a gazelle.
When the sun comes up, you better start running.
- African proverb
[...or the explanation of why you should never stop trying from "People do not fail, they only stop trying"]
Monday, October 12, 2009
Thursday, October 8, 2009
Born in India
I wish I were born in India.
Where people live by the old ways. And they are happy this way.
Where they have arranged marriages, based on their social status, intellectual and aspirations. Where divorce practically does not exist - the divorce rate is ~1%, compared to the US, where it's 50%.
I want to follow traditions. And be proud of them.
I want to paint my face and my arms, wear a sari and dance like they do. I want to have an engagement ceremony with blessings from my parents and all the loved ones. And then the long and tiring wedding with all the imposed gestures, signs, dances, speeches, moments. And I want to be proud of them.
I want to be proud of who I am and where I come from. And I want the others around me to understand and respect that.
Indians love to be Indians. And this, I long for...
Where people live by the old ways. And they are happy this way.
Where they have arranged marriages, based on their social status, intellectual and aspirations. Where divorce practically does not exist - the divorce rate is ~1%, compared to the US, where it's 50%.
I want to follow traditions. And be proud of them.
I want to paint my face and my arms, wear a sari and dance like they do. I want to have an engagement ceremony with blessings from my parents and all the loved ones. And then the long and tiring wedding with all the imposed gestures, signs, dances, speeches, moments. And I want to be proud of them.
I want to be proud of who I am and where I come from. And I want the others around me to understand and respect that.
Indians love to be Indians. And this, I long for...
Thursday, October 1, 2009
Inainte de concert
Am incercat sa ma linistesc amintindu-mi de cum era inainte de auditiile de pian si de profa mea :-)
Ma tinea linistita pe scaun langa ea tot timpul inainte si asa eram obligata sa ma concentrez la ce se canta in momentul ala. Sau cu alte cuvinte, sa nu ma gandesc la mine si la piesa mea.
Iar apoi cand venea randul meu, punea mana pe mine si ma strangea usurel, zambindu-mi incurajator si ferm. Nu imi amintesc sa imi fi zis ceva... Nu erau cuvinte ca bafta, noroc, iti tin pumnii sau alte variante mai lungi. Cred ca nu imi zicea nimic. Dar zambetul ei spunea un "Hai!" hotarat. Si atat.
Deveneam serioasa, imi relaxam umerii si mainile, imi reglam respiratia, pentru cateva secunde incepeam sa imi cant in cap piesa, mai respiram o data adanc si incepeam. Si de acolo totul incepea sa curga, ca ceva ce nu ar fi putut niciodata fi altfel decat asa cum cantam, natural, ca intr-o curgere de apa.
Si tot ce trebuia sa fac era sa o las sa curga. Mintea trebuia sa imi fie goala de orice gand. As zice poate goala de orice alt gand, dar nu e chiar exact. Pentru ca muzica nu era un gand in sine. Era o eliberare de orice altceva, o relaxare, o golire a mintii si o plutire.
Daca piesa nu era suficient de bine asezata, atunci da, plutirea putea fi brusc intrerupta cu o nota falsa. Si de multe ori nu mai stiam unde ramasesem si cum sa continui pentru ca pana atunci nu facusem decat sa plutesc. In muzica...
Cred ca de asta muzica poate fi o terapie. Pentru ca daca stii sa te lasi, te poate rupe de orice altceva... Si cu totii vrem sa ne rupem uneori de orice altceva...
[Fantasy in D minor, K 397, by Mozart]
Fetita asta are 10 ani. Eu aveam 8. Si sper ca si la mine suna atat de bine... :-)
Ma tinea linistita pe scaun langa ea tot timpul inainte si asa eram obligata sa ma concentrez la ce se canta in momentul ala. Sau cu alte cuvinte, sa nu ma gandesc la mine si la piesa mea.
Iar apoi cand venea randul meu, punea mana pe mine si ma strangea usurel, zambindu-mi incurajator si ferm. Nu imi amintesc sa imi fi zis ceva... Nu erau cuvinte ca bafta, noroc, iti tin pumnii sau alte variante mai lungi. Cred ca nu imi zicea nimic. Dar zambetul ei spunea un "Hai!" hotarat. Si atat.
Deveneam serioasa, imi relaxam umerii si mainile, imi reglam respiratia, pentru cateva secunde incepeam sa imi cant in cap piesa, mai respiram o data adanc si incepeam. Si de acolo totul incepea sa curga, ca ceva ce nu ar fi putut niciodata fi altfel decat asa cum cantam, natural, ca intr-o curgere de apa.
Si tot ce trebuia sa fac era sa o las sa curga. Mintea trebuia sa imi fie goala de orice gand. As zice poate goala de orice alt gand, dar nu e chiar exact. Pentru ca muzica nu era un gand in sine. Era o eliberare de orice altceva, o relaxare, o golire a mintii si o plutire.
Daca piesa nu era suficient de bine asezata, atunci da, plutirea putea fi brusc intrerupta cu o nota falsa. Si de multe ori nu mai stiam unde ramasesem si cum sa continui pentru ca pana atunci nu facusem decat sa plutesc. In muzica...
Cred ca de asta muzica poate fi o terapie. Pentru ca daca stii sa te lasi, te poate rupe de orice altceva... Si cu totii vrem sa ne rupem uneori de orice altceva...
[Fantasy in D minor, K 397, by Mozart]
Fetita asta are 10 ani. Eu aveam 8. Si sper ca si la mine suna atat de bine... :-)
Improvizatie
Sa improvizezi. Iti trebuie curaj pentru a te lansa.
Am facut-o azi. Si am acceptat sa o fac doar ca sa ma testez.
A iesit bine. Am trecut testul. Si asta cred ca e grav...
Sper sa imi dea curaj sa o fac atunci cand trebuie. Dar sa nu uit sa ma pregatesc intotdeauna inainte, daca pot.
...
Inainte sa vorbesc am incercat sa ma linistesc amintindu-mi de cum era inainte de auditiile de pian si de profa mea... Si a fost asa bine :-)
Am facut-o azi. Si am acceptat sa o fac doar ca sa ma testez.
A iesit bine. Am trecut testul. Si asta cred ca e grav...
Sper sa imi dea curaj sa o fac atunci cand trebuie. Dar sa nu uit sa ma pregatesc intotdeauna inainte, daca pot.
...
Inainte sa vorbesc am incercat sa ma linistesc amintindu-mi de cum era inainte de auditiile de pian si de profa mea... Si a fost asa bine :-)
Tuesday, September 29, 2009
Independence
In being forced to look inside myself, I found a strength and independence that I will never loose again.
Wednesday, September 16, 2009
Maturitatea in relatii
Incerc sa tot definesc conceptul asta. Maturitate. Aparent ma urmareste acest gand...
Si dupa cum ziceam si inainte, maturitatea inseamna detasare. Iar cand e vorba de maturitate in relatii, se reduce tot la acelasi lucru... detasare!
Pacat ca e nevoie de ani buni de experienta ca sa invatam asta. Pacat ca trebuie sa o invatam pe pielea noastra. Eu am sa incerc sa fac altfel: sa o invat (si) de la altii.
"Sunt constienta ca ma pot descurca oricum, cu sau fara el; pot sa am viata mea proprie, dar in acelasi timp de fapt abia acum il doresc cu adevarat langa mine."
Mi-e greu sa imi gasesc cuvintele potrivite pentru "reteta fericirii" :-)
Daca spun "mai putin stres" pare prea general, pot la fel de bine sa vorbesc despre orice altceva... "mai multa nepasare" suna prea rece si ma apropii periculos de mult de ideea de nesimtire, si nu e deloc asta... "mai multa diplomatie" suna prea formal, si la naiba, doar e vorba de relatii si de dragoste si nu e nimic formal in asta, chiar din contra!... "mai putin incrancenare", "mai multa relaxare"... stiu si eu?
Poate ar trebui sa incetez sa tot caut cuvantul optim pentru a exprima ceea ce vreau. Poate ar trebui sa ma apuc de spus povesti.
Si dupa cum ziceam si inainte, maturitatea inseamna detasare. Iar cand e vorba de maturitate in relatii, se reduce tot la acelasi lucru... detasare!
Pacat ca e nevoie de ani buni de experienta ca sa invatam asta. Pacat ca trebuie sa o invatam pe pielea noastra. Eu am sa incerc sa fac altfel: sa o invat (si) de la altii.
"Sunt constienta ca ma pot descurca oricum, cu sau fara el; pot sa am viata mea proprie, dar in acelasi timp de fapt abia acum il doresc cu adevarat langa mine."
Mi-e greu sa imi gasesc cuvintele potrivite pentru "reteta fericirii" :-)
Daca spun "mai putin stres" pare prea general, pot la fel de bine sa vorbesc despre orice altceva... "mai multa nepasare" suna prea rece si ma apropii periculos de mult de ideea de nesimtire, si nu e deloc asta... "mai multa diplomatie" suna prea formal, si la naiba, doar e vorba de relatii si de dragoste si nu e nimic formal in asta, chiar din contra!... "mai putin incrancenare", "mai multa relaxare"... stiu si eu?
Poate ar trebui sa incetez sa tot caut cuvantul optim pentru a exprima ceea ce vreau. Poate ar trebui sa ma apuc de spus povesti.
Wednesday, September 9, 2009
Cei dragi
Imi este uneori dor de cei dragi. Dar nu dau foarte multa importanta dorului... caci e normal si stiu ca in final trece... Toate trec.
Dar fara ei... imi e mai rau. Sunt mai saraca. Imi este mai frica. Caci nu are cine sa imi spuna de oricate ori e necesar ca totul va fi bine, ca ar trebui sa ma misc si sa pun osul la treaba odata, ca nu se mai poate altfel!, ca ar trebui sa ies mai des cu prietenii, ca ar trebui sa fiu mai ingaduitoare cu cei din jur, ca ar trebui sa nu ma mai supar asa usor si sa pun totul la suflet, ca ar trebui sa zambesc mai des! Si ca ar trebui sa muncesc mai mult... am spus deja asta? :-)
Fara ei imi este greu.
Eu sunt... Ilinca. Si sunt singura.
Dar fara ei... imi e mai rau. Sunt mai saraca. Imi este mai frica. Caci nu are cine sa imi spuna de oricate ori e necesar ca totul va fi bine, ca ar trebui sa ma misc si sa pun osul la treaba odata, ca nu se mai poate altfel!, ca ar trebui sa ies mai des cu prietenii, ca ar trebui sa fiu mai ingaduitoare cu cei din jur, ca ar trebui sa nu ma mai supar asa usor si sa pun totul la suflet, ca ar trebui sa zambesc mai des! Si ca ar trebui sa muncesc mai mult... am spus deja asta? :-)
Fara ei imi este greu.
Eu sunt... Ilinca. Si sunt singura.
Tuesday, September 8, 2009
Sa stii ca...
[Halo, Beyoncé]
Sa stii ca... te iubesc.
[later update]
:-))))))))))))))) Yeah, right!!
Wednesday, September 2, 2009
30+ de ani
Ma gandeam la viitor, la "maturitate". Ma gandeam la varsta de 30+ de ani, din perspectiva feminina. Si ma gandeam la cateva exemple pe care le-am intalnit; mai exact perspectiva femeii nemaritate, cu cariera. Sau fara, dar care are o viata profesionala de care este multumita, sa zicem.
Femeia de 30+ de ani isi doreste o relatie pe termen lung. Isi doreste o dragoste care sa dureze. Isi doreste sa intalneasca alesul. Dar nu, nu ar trebui sa folosesc astfel de cuvinte demodate, gen "alesul", pentru ca alesul lor nu va avea nimic in comun cu ideea generala de "ales". Pentru ca da, in mintea lor exista o idee generala de "ales" si ele sunt sigure ca nu vor intra niciodata in astfel de tipare triviale.
Femeia de 30+ de ani e cinica. Nu stiu cum o fi fost la ~20 de ani, dar acum sigur e cinica. Cred ca cinismul se dezvolta exponential cu varsta, iar la 30+ de ani ajunge in floare. E un cinism subtil, care deseori se ascunde sub nuante de umor de calitate, dar care in final tot transpare. Iar uneori poate chiar sa fie catalogata drept rea, mai ales de catre prietenele maritate (dar hai sa zic mai bine cuplate, ca e mai general). Si uneori chiar invidioasa.
Femeia de 30+ de ani ironizeaza viata de cuplu a prietenilor. Ia peste picior problemele de cuplu, care sunt, bineinteles, intotdeauna a altora, pentru ca ea are experienta si stie - ceea ce e foarte adevarat in marea majoritate a cazurilor. Stie ce inseamna femeia la cratita si barbatul la televizor, stie ce inseamna rate la banca facute in 2 si visul de a avea o casa pe pamant, stie ce inseamna quality sex si stie ca oricat de calitate ar fi, la un moment dat nu mai e, stie ce implica compatibilitatea, potrivirile de caracter si problemele cu personalitatea navalnica. Stie multe...
Femeia de 30+ de ani isi sfatuieste prietenele mai tinerele (vezi 20+) sa isi traiasca viata si uneori foloseste expresii de genul "pai daca as avea eu inca o data 20 si de ani...", but then again, don't we all sometimes? :-) Acuma, ce inseamna in conceptia ei "a-ti trai viata"?... De cele mai multe ori implica baieti, barbati, multi, de toate tipurile, natiile si culorile, ca doar "e bine sa ai experienta" si evident... mult, mult sex.
De fapt ce a generat postul asta?... Mi-am amintit de o tipa de 33-35 de ani (imi pare rau ca nu ii stiu varsta exacta) care era studenta la un MBA tare si care inainte de a pleca la MBA a facut o super cariera in tara si care, cel mai probabil, o sa continue cu o cariera si mai super. O femeie frumoasa, cu un corp de milioane (ce n-as da sa am corpul ala la varsta aia), plina de viata si fara stare.
Ei bine, isi petrecea noptile din cand in cand la un arab acasa. Arab pe care nu l-am cunoscut, dar pe care era evident ca nu il suporta. Un arab al carui accent il mima cu dispret: "Eu iubeste la tine! " Un arab plin de aere, care avea cine-stie-ce afacere din care ii ieseau bani buni si care cunostea pe toata lumea - relatii, dom'le.
Nu am inteles pana in ziua de azi de ce se culca cu el. Cat de plictisita poti sa fii? Cat de bun putea sa fie la pat? Ce motiv o fi avut, nu stiu...
Dar in final ajung sa zic ce zic mereu... What do I know?... Oamenii diferiti gandesc diferit. Fiecare cu criteriile sale (sau cu lipsa lor) de alegere a partenerilor...
Mai vorbim cand ajung la 30+ de ani, nemaritata si cu cariera!
Femeia de 30+ de ani isi doreste o relatie pe termen lung. Isi doreste o dragoste care sa dureze. Isi doreste sa intalneasca alesul. Dar nu, nu ar trebui sa folosesc astfel de cuvinte demodate, gen "alesul", pentru ca alesul lor nu va avea nimic in comun cu ideea generala de "ales". Pentru ca da, in mintea lor exista o idee generala de "ales" si ele sunt sigure ca nu vor intra niciodata in astfel de tipare triviale.
Femeia de 30+ de ani e cinica. Nu stiu cum o fi fost la ~20 de ani, dar acum sigur e cinica. Cred ca cinismul se dezvolta exponential cu varsta, iar la 30+ de ani ajunge in floare. E un cinism subtil, care deseori se ascunde sub nuante de umor de calitate, dar care in final tot transpare. Iar uneori poate chiar sa fie catalogata drept rea, mai ales de catre prietenele maritate (dar hai sa zic mai bine cuplate, ca e mai general). Si uneori chiar invidioasa.
Femeia de 30+ de ani ironizeaza viata de cuplu a prietenilor. Ia peste picior problemele de cuplu, care sunt, bineinteles, intotdeauna a altora, pentru ca ea are experienta si stie - ceea ce e foarte adevarat in marea majoritate a cazurilor. Stie ce inseamna femeia la cratita si barbatul la televizor, stie ce inseamna rate la banca facute in 2 si visul de a avea o casa pe pamant, stie ce inseamna quality sex si stie ca oricat de calitate ar fi, la un moment dat nu mai e, stie ce implica compatibilitatea, potrivirile de caracter si problemele cu personalitatea navalnica. Stie multe...
Femeia de 30+ de ani isi sfatuieste prietenele mai tinerele (vezi 20+) sa isi traiasca viata si uneori foloseste expresii de genul "pai daca as avea eu inca o data 20 si de ani...", but then again, don't we all sometimes? :-) Acuma, ce inseamna in conceptia ei "a-ti trai viata"?... De cele mai multe ori implica baieti, barbati, multi, de toate tipurile, natiile si culorile, ca doar "e bine sa ai experienta" si evident... mult, mult sex.
De fapt ce a generat postul asta?... Mi-am amintit de o tipa de 33-35 de ani (imi pare rau ca nu ii stiu varsta exacta) care era studenta la un MBA tare si care inainte de a pleca la MBA a facut o super cariera in tara si care, cel mai probabil, o sa continue cu o cariera si mai super. O femeie frumoasa, cu un corp de milioane (ce n-as da sa am corpul ala la varsta aia), plina de viata si fara stare.
Ei bine, isi petrecea noptile din cand in cand la un arab acasa. Arab pe care nu l-am cunoscut, dar pe care era evident ca nu il suporta. Un arab al carui accent il mima cu dispret: "Eu iubeste la tine! " Un arab plin de aere, care avea cine-stie-ce afacere din care ii ieseau bani buni si care cunostea pe toata lumea - relatii, dom'le.
Nu am inteles pana in ziua de azi de ce se culca cu el. Cat de plictisita poti sa fii? Cat de bun putea sa fie la pat? Ce motiv o fi avut, nu stiu...
Dar in final ajung sa zic ce zic mereu... What do I know?... Oamenii diferiti gandesc diferit. Fiecare cu criteriile sale (sau cu lipsa lor) de alegere a partenerilor...
Mai vorbim cand ajung la 30+ de ani, nemaritata si cu cariera!
Friday, July 17, 2009
Maturitate
Incerc sa definesc ce inseamna pentru mine maturitatea...
Si ce imi vine in cap este: detasare - si cand zic asta, zic...
- calm... adica nu ne mai enervam, dom'le, chiar nu se merita
- nepasare... adica nu ne mai pasa de toate tampeniile si nu le mai lasam sa ne afecteze mojo-ul... adica nu ne mai bagam nasul in vietile altora, si nu ne mai dam cu parerea daca nimeni nu ne-a cerut-o, indiferent cat de tare am fi convinsi ca respectivul prieten risca sa isi rateze viata daca nu il ajutam noi si ca suntem singura fiinta din lumea asta capabila sa il scoata la liman
- politete, amabilitate, diplomatie... adica chiar nu strica sa fim draguti cu cei din jurul nostru... adica nu mai tinem neaparat sa avem ultimul cuvant sau sa ni se dea dreptate, ca in definitiv suntem suficient de maturi sa stim singuri cum sta treaba, indiferent daca ceilalti sunt sau nu de acord cu noi
- independenta... adica avem o treaba de care suntem constienti, pe care am ales-o noi insine, pentru care ne asumam toata responsabilitatea si consecintele... si ne vedem de ea, pur si simplu
=> maturatatea == detasare?
...Yup, at least for now!
PS: Si daca e sa o plasez temporal, cred ca maturitatea incepe pe la 25 de ani. La fete.
Si ce imi vine in cap este: detasare - si cand zic asta, zic...
- calm... adica nu ne mai enervam, dom'le, chiar nu se merita
- nepasare... adica nu ne mai pasa de toate tampeniile si nu le mai lasam sa ne afecteze mojo-ul... adica nu ne mai bagam nasul in vietile altora, si nu ne mai dam cu parerea daca nimeni nu ne-a cerut-o, indiferent cat de tare am fi convinsi ca respectivul prieten risca sa isi rateze viata daca nu il ajutam noi si ca suntem singura fiinta din lumea asta capabila sa il scoata la liman
- politete, amabilitate, diplomatie... adica chiar nu strica sa fim draguti cu cei din jurul nostru... adica nu mai tinem neaparat sa avem ultimul cuvant sau sa ni se dea dreptate, ca in definitiv suntem suficient de maturi sa stim singuri cum sta treaba, indiferent daca ceilalti sunt sau nu de acord cu noi
- independenta... adica avem o treaba de care suntem constienti, pe care am ales-o noi insine, pentru care ne asumam toata responsabilitatea si consecintele... si ne vedem de ea, pur si simplu
=> maturatatea == detasare?
...Yup, at least for now!
PS: Si daca e sa o plasez temporal, cred ca maturitatea incepe pe la 25 de ani. La fete.
For old times' sake
[Steal my kisses, Ben Harper]
Dulci amintiri...
Muzica descoperita in facultate...
Iubiri vechi...
Thursday, July 16, 2009
Destept
Inteligenta teoretica vs. inteligenta practica:
Degeaba esti destept si eventual ai si diplome care sa ateste asta...
...daca nu esti suficient de destept sa iti faci faci viata asa cum o vrei.
Degeaba esti destept si eventual ai si diplome care sa ateste asta...
...daca nu esti suficient de destept sa iti faci faci viata asa cum o vrei.
Nuntile altora
Nunti pe betoane fierbinti, pe fundal cu stalpi din care curg firele de electricitate, cu blocuri comuniste pe fundal, cu intrari de bloc pe care scrie mare "Agentie imobiliara" si "Xerox". Nunti exact asa cum toate fetitele le-au visat atunci cand erau mici...
Si totusi de ce?
De ce toate mamele, soacrele, bunicile si matusile arata toate la fel? De ce au fetele rotunde, bucalate, cu falcute pe care ai putea sa le scuturi daca ai avea putin umor? De ce au toate parul scurt, facut permanent pe bigudiuri mici si vopsit? De ce atatea riduri? De ce machiajul e atat de puternic si nepotrivit si eventual putin scurs, iar rujul de ce e vesnic prea roz?
De ce toti barbatii au aceleasi burti de dimensiuni titanice si aceeasi chelie? Aceleasi gesturi de grandomani generosi? Si unde intra atata bere si alcool? Eh, unde... in acele burti gigantice.
De ce mireasa e asa obosita si de ce are barbie dubla? Si cu burta aia bine indesata in corset ce e? Si cu bratele alea pe care atarna carnea?
De ce privind mirele, iti dai seama ca in scurt timp va arata ca toti ceilalti? Unde e baiatul ala frumos, cu gropite in obraji si vesnic vesel de 20 de ani pe care il stiai? Unde e baiatul ala cu mintea brici care castigase olimpiade, ca apoi sa invete "cum se trece" facultatea ziua si se chefuieste noaptea? Ce legatura are cu manelistul cu burta plina de bere pe care il vezi acum? Sau poate are atat de mult legatura, dar nu ti-ai dat tu seama... Cate naivitate!...
Dar ce e totusi atat de frumos... e viata din ei. Felul in care isi joaca veselia. Caci s-au adunat cu totii, cu mic, cu mare... eh, mai mult cu mare... ca sa se bucure impreuna pentru cei 2 miri. Care sunt frumosi azi, asa cum sunt ei... cu chelii sau burti. Si zambesc. Frumoasa e taina cununiei religioase, facuta intr-o biserica cu picturi frumoase pe pereti. Si da, cel mai probabil facuta de niste preoti burtosi, hapsani, avari si nehaliti. Dar sa uitam asta!
Dar sa uitam tot ce ne sacaie in jur si ne deranjeaza vizual, auditiv, olfactiv si alte simturi... Si sa ne bucuram sincer pentru un cuplu care... care isi sarbatoreste azi dragostea lor sincera, era sa zic... dar sa ma rezum doar la azi zambeste.
Cinismul debordeaza. Mda.
PS: Cu totii uram prostia si lipsa de bun-simt! Si cu totii ne credem descendentii unei rase superioare. Superioara fata de toti ast'lalti, cu burta si chelie.
Daca esti mai bun, atunci fa lucrurile mai bine, apoi invata si pe altii cum sa fie mai buni... iar in rest, taci!!
Si totusi de ce?
De ce toate mamele, soacrele, bunicile si matusile arata toate la fel? De ce au fetele rotunde, bucalate, cu falcute pe care ai putea sa le scuturi daca ai avea putin umor? De ce au toate parul scurt, facut permanent pe bigudiuri mici si vopsit? De ce atatea riduri? De ce machiajul e atat de puternic si nepotrivit si eventual putin scurs, iar rujul de ce e vesnic prea roz?
De ce toti barbatii au aceleasi burti de dimensiuni titanice si aceeasi chelie? Aceleasi gesturi de grandomani generosi? Si unde intra atata bere si alcool? Eh, unde... in acele burti gigantice.
De ce mireasa e asa obosita si de ce are barbie dubla? Si cu burta aia bine indesata in corset ce e? Si cu bratele alea pe care atarna carnea?
De ce privind mirele, iti dai seama ca in scurt timp va arata ca toti ceilalti? Unde e baiatul ala frumos, cu gropite in obraji si vesnic vesel de 20 de ani pe care il stiai? Unde e baiatul ala cu mintea brici care castigase olimpiade, ca apoi sa invete "cum se trece" facultatea ziua si se chefuieste noaptea? Ce legatura are cu manelistul cu burta plina de bere pe care il vezi acum? Sau poate are atat de mult legatura, dar nu ti-ai dat tu seama... Cate naivitate!...
Dar ce e totusi atat de frumos... e viata din ei. Felul in care isi joaca veselia. Caci s-au adunat cu totii, cu mic, cu mare... eh, mai mult cu mare... ca sa se bucure impreuna pentru cei 2 miri. Care sunt frumosi azi, asa cum sunt ei... cu chelii sau burti. Si zambesc. Frumoasa e taina cununiei religioase, facuta intr-o biserica cu picturi frumoase pe pereti. Si da, cel mai probabil facuta de niste preoti burtosi, hapsani, avari si nehaliti. Dar sa uitam asta!
Dar sa uitam tot ce ne sacaie in jur si ne deranjeaza vizual, auditiv, olfactiv si alte simturi... Si sa ne bucuram sincer pentru un cuplu care... care isi sarbatoreste azi dragostea lor sincera, era sa zic... dar sa ma rezum doar la azi zambeste.
Cinismul debordeaza. Mda.
PS: Cu totii uram prostia si lipsa de bun-simt! Si cu totii ne credem descendentii unei rase superioare. Superioara fata de toti ast'lalti, cu burta si chelie.
Daca esti mai bun, atunci fa lucrurile mai bine, apoi invata si pe altii cum sa fie mai buni... iar in rest, taci!!
Sunday, July 12, 2009
Friday, July 10, 2009
Play
...humor, games, roughhousing, flirtation and fantasy are more than just fun :-) And the opposite of play is depression. And only this alone should make me consider it!
And still, I think the name "video games" is so wrongly chosen, because it is not at all about the same thing. My op, of course!
Play, play... Think about it, baby! Think and then go play!
...
Mi-ar place sa povestesc cuiva despre asta. Mi-ar place sa am pe cineva cu care sa dezvolt ideea. Sa o iau, sa o comentez, sa o flexez in toate directiile. Cineva care sa inteleaga...
Si uite, asta e un tip de joaca de care as avea chef :-)
Thursday, July 9, 2009
Par hasard...
- Bonjour...
- Bonjour?...
- Err... Est-ce que, par hasard, vous seriez célibataire?
- :-)
- Pas du tout?
- Non, désolée, pas du tout :-)
- Bonjour?...
- Err... Est-ce que, par hasard, vous seriez célibataire?
- :-)
- Pas du tout?
- Non, désolée, pas du tout :-)
Taceri
Pe cat incerc mai mult sa pun punctul pe i, sa definesc in termeni clari, facand in acelasi timp si in capul meu lumina... realizez ca ce vreau eu sa definesc pur si simplu nu se defineste.
Ma simt oarecum prinsa in paginile lui Herman Hesse, si spun Hesse doar pentru ca e exemplul care imi vine in minte, dar sunt sigura ca as putea regasi aceleasi idei si in alte pagini. Si am mai vorbit despre asta, nu e prima oara.
...
Caci daca incerc sa definesc ce inseamna linistea, se va gasi intotdeauna cineva sa ma contrazica in vreun fel.
Caci daca incerc sa definesc ce inseamna feminitatea, frumusetea, candoarea, bunatatea, impacarea, fericirea, se va gasi intotdeauna cineva sa imi explice altceva... de la "nu e chiar asa cum cred eu" (reactie primara), pana la "e o chestie relativa" sau alte contra-argumente cladite logic, inteligent, cu explicatii si ilustratii, demne de toata admiratia mea si a tuturor.
Caci daca incerc sa explic ca discutiile lungi care sar dintr-un subiect in altul, purtate vesnic in contradictoriu, cu argumente si contra-argumente frumos si inteligent sustinute, care flexeaza mintea si mangaie ego-ul participantilor la discutie (ca ce destepti sunt ei, spunand asa lucruri intelighente) si starnesc admiratia sau invidia, dupa caz, a celor care asista la discutie (ca ce dashtepti sunt aia care vorbesc asa frumos, bre) nu sunt decat "de dragul artei" si ca nu ajuta cu nimic la definirea si intelegerea profunda a unor concepte importante, se va gasi intotdeauna cineva sa imi riposteze de la debilul "dar discutia n-a fost chiar asa lunga" (caci daca a durat 3, 10 sau 15 minute este atat de putin important) pana la o prea-mareata tirada de argumente si contra-argumente logice si inteligente care ar incerca sa imi demonstreze ca "eu nu prea am dreptate". Si daca ma gandesc bine, numai felul in care a fost construita ultima mea fraza care se intinde pe randuri si randuri e un simplu exemplu care imi sustine punctul meu de vedere.
Una e un un manual care iti defineste, explica, demonstreaza niste concepte, una este un articol academic... si cu totul altceva este viata, ce e bine si ce nu e bine... Si sa aplici aceleasi reguli este o mare greseala...
Si in final dreptatea, asa cum o intelegem cu mintea, chiar nu conteaza. Caci... The opposite of every truth is just as true!
Dreptatea nu exista. Doar ingaduinta si intelegerea.
Si sa incerci sa intelegi aceste fraze cu mintea este din nou o greseala... Si sa incerc sa explic cum ar trebui sa intelegi toate astea ar fi o esuare din start. Cea mai buna explicatie pe care o gasesc este ca ar trebui sa iti folosesti bunul-simt. Dar din nou... sa ma pierd apoi in definirea bunului-simt ar fi o alta esuare din start.
Asa ca cel mai intelept lucru pe care pot sa il fac e sa tac :-)
... fara sa uit nimic
Ma simt oarecum prinsa in paginile lui Herman Hesse, si spun Hesse doar pentru ca e exemplul care imi vine in minte, dar sunt sigura ca as putea regasi aceleasi idei si in alte pagini. Si am mai vorbit despre asta, nu e prima oara.
...
Caci daca incerc sa definesc ce inseamna linistea, se va gasi intotdeauna cineva sa ma contrazica in vreun fel.
Caci daca incerc sa definesc ce inseamna feminitatea, frumusetea, candoarea, bunatatea, impacarea, fericirea, se va gasi intotdeauna cineva sa imi explice altceva... de la "nu e chiar asa cum cred eu" (reactie primara), pana la "e o chestie relativa" sau alte contra-argumente cladite logic, inteligent, cu explicatii si ilustratii, demne de toata admiratia mea si a tuturor.
Caci daca incerc sa explic ca discutiile lungi care sar dintr-un subiect in altul, purtate vesnic in contradictoriu, cu argumente si contra-argumente frumos si inteligent sustinute, care flexeaza mintea si mangaie ego-ul participantilor la discutie (ca ce destepti sunt ei, spunand asa lucruri intelighente) si starnesc admiratia sau invidia, dupa caz, a celor care asista la discutie (ca ce dashtepti sunt aia care vorbesc asa frumos, bre) nu sunt decat "de dragul artei" si ca nu ajuta cu nimic la definirea si intelegerea profunda a unor concepte importante, se va gasi intotdeauna cineva sa imi riposteze de la debilul "dar discutia n-a fost chiar asa lunga" (caci daca a durat 3, 10 sau 15 minute este atat de putin important) pana la o prea-mareata tirada de argumente si contra-argumente logice si inteligente care ar incerca sa imi demonstreze ca "eu nu prea am dreptate". Si daca ma gandesc bine, numai felul in care a fost construita ultima mea fraza care se intinde pe randuri si randuri e un simplu exemplu care imi sustine punctul meu de vedere.
Una e un un manual care iti defineste, explica, demonstreaza niste concepte, una este un articol academic... si cu totul altceva este viata, ce e bine si ce nu e bine... Si sa aplici aceleasi reguli este o mare greseala...
Si in final dreptatea, asa cum o intelegem cu mintea, chiar nu conteaza. Caci... The opposite of every truth is just as true!
Dreptatea nu exista. Doar ingaduinta si intelegerea.
Si sa incerci sa intelegi aceste fraze cu mintea este din nou o greseala... Si sa incerc sa explic cum ar trebui sa intelegi toate astea ar fi o esuare din start. Cea mai buna explicatie pe care o gasesc este ca ar trebui sa iti folosesti bunul-simt. Dar din nou... sa ma pierd apoi in definirea bunului-simt ar fi o alta esuare din start.
Asa ca cel mai intelept lucru pe care pot sa il fac e sa tac :-)
... fara sa uit nimic
Wednesday, July 8, 2009
Acuzatii
Cum e sa traiesti cu cineva care cum intri pe usa incepe interogatoriul, acuzatiile fara motiv, banuieli, gelozii si care ti-ar spune tot timpul "complimente" pe cateva note mai ridicate?
Ohooo... cum ti-ai lua campii si te-ai duce in lume!...
Ohooo... cum ti-ai lua campii si te-ai duce in lume!...
Monday, July 6, 2009
Dialog clasic
- Vorbim de 15 minute pe aceeasi tema si...
- Nu vorbim de 15 minute!
- Bine, fie, de 10.
- Nu vorbim de 10 minute!
- Bine, mai... dar de cate minute zici tu ca vorbim?!...
- De vreo 3.
- Bine, fie... vorbim de 3 minute pe aceeasi tema si... si am pierdut esentialul, nu mai stiu de unde am plecat.
Dar nu-i nimic, am elucidat misterul numarului de minute de cand dura conversatia. Ce bine! Bleah!!...
- Nu vorbim de 15 minute!
- Bine, fie, de 10.
- Nu vorbim de 10 minute!
- Bine, mai... dar de cate minute zici tu ca vorbim?!...
- De vreo 3.
- Bine, fie... vorbim de 3 minute pe aceeasi tema si... si am pierdut esentialul, nu mai stiu de unde am plecat.
Dar nu-i nimic, am elucidat misterul numarului de minute de cand dura conversatia. Ce bine! Bleah!!...
Sa iubesti
Nu poti sa iubesti pe altcineva daca nu stii sa te iubesti pe tine.
Din pacate nu stiu sa existe vreun cuvant din familia egocentrism-egoism care sa fie curatat de toate conotatiile negative si sa exprime importanta respectului de sine... Ar trebui sa il caut sau sa se inventeze!
Din pacate nu stiu sa existe vreun cuvant din familia egocentrism-egoism care sa fie curatat de toate conotatiile negative si sa exprime importanta respectului de sine... Ar trebui sa il caut sau sa se inventeze!
Friday, July 3, 2009
Downs and (hopefully) ups
Chiar trebuie sa ma cobor pana unde nu mai pot cobori, ca sa pot mai apoi urca?
Chiar trebuie sa stric tot, sa arunc totul in aer, sa gresesc in fiecare mod pe care mi-l pot imagina, ca sa pot apoi sa revin la sentimente mai bune, ca sa pot trece peste toate, ca sa pot aprecia ce e atat de bun?
...
Today is a black day. I said.
Chiar trebuie sa stric tot, sa arunc totul in aer, sa gresesc in fiecare mod pe care mi-l pot imagina, ca sa pot apoi sa revin la sentimente mai bune, ca sa pot trece peste toate, ca sa pot aprecia ce e atat de bun?
...
Today is a black day. I said.
Wednesday, July 1, 2009
Ce preferi?
Sa fii iubit prea mult si sa iubesti putin?
...sau sa nu fii iubit suficient si sa iubesti prea mult?
Sa fii luat in brate seara, la culcare?
...sau sa iei in brate?
Sa fii singur si sa iti doresti sa fii cu cineva?
...sau sa fii cu cineva si sa iti doresti sa fii singur?
Sa fii mintit, caci adevarul te-ar rani?
...sau sa stii tot, chiar daca adevarul ti-ar face rau?
Sa lucrezi, dorindu-ti sa nu faci nimic?
...sau sa nu faci nimic, dorindu-ti sa ai de lucru?
Sa fii trezit dimineata de cineva?
...sau sa trezesti tu pe celalalt?
Sa te intampine cineva cand ajungi obosit acasa?
...sau sa fii tu cel care intampina?
Ochiuri?
...sau omleta?
Sa stii raspunsul la toate intrebarile astea si la multe altele... inseamna sa te cunosti. Ca sa stii ce iti place, ce vrei, ca sa stii ce sa ceri si sa pretuiesti ceea ce ai, ca sa stii ce accepti si ce refuzi... ca sa stii cine esti.
...sau sa nu fii iubit suficient si sa iubesti prea mult?
Sa fii luat in brate seara, la culcare?
...sau sa iei in brate?
Sa fii singur si sa iti doresti sa fii cu cineva?
...sau sa fii cu cineva si sa iti doresti sa fii singur?
Sa fii mintit, caci adevarul te-ar rani?
...sau sa stii tot, chiar daca adevarul ti-ar face rau?
Sa lucrezi, dorindu-ti sa nu faci nimic?
...sau sa nu faci nimic, dorindu-ti sa ai de lucru?
Sa fii trezit dimineata de cineva?
...sau sa trezesti tu pe celalalt?
Sa te intampine cineva cand ajungi obosit acasa?
...sau sa fii tu cel care intampina?
Ochiuri?
...sau omleta?
Sa stii raspunsul la toate intrebarile astea si la multe altele... inseamna sa te cunosti. Ca sa stii ce iti place, ce vrei, ca sa stii ce sa ceri si sa pretuiesti ceea ce ai, ca sa stii ce accepti si ce refuzi... ca sa stii cine esti.
Tuesday, June 30, 2009
Cum se iau deciziile
Deciziile bune se iau dimineata. Pe racoare. Dupa o noapte de somn bun. Se iau cand nu iti este sete sau foame, cand esti odihnit si cu mintea limpede. Cand nu iti trebuie nimic.
Deciziile bune se iau cand gandesti singur, fara sa asculti pe nimeni. Cand te detasezi de sentimentele bune sau rele care te consuma, cand iei distanta si privesti totul de deasupra. Cand inchizi ochii si iti golesti mintea de tot si de toate. Si vezi ce ramane.
La fel ca in litania impotriva fricii. Ai sa lasi toate sa treaca peste tine si prin tine. Ai sa privesti in tine in urma lor. Iar pe unde toate au trecut, doar tu vei ramane.
Si atunci vei sti.
Deciziile bune se iau cand gandesti singur, fara sa asculti pe nimeni. Cand te detasezi de sentimentele bune sau rele care te consuma, cand iei distanta si privesti totul de deasupra. Cand inchizi ochii si iti golesti mintea de tot si de toate. Si vezi ce ramane.
La fel ca in litania impotriva fricii. Ai sa lasi toate sa treaca peste tine si prin tine. Ai sa privesti in tine in urma lor. Iar pe unde toate au trecut, doar tu vei ramane.
Si atunci vei sti.
Monday, June 29, 2009
Know how to speak
I still want to learn how to speak.
But knowing how to speak is having the wisdom to shut up.
I want to learn them both.
But knowing how to speak is having the wisdom to shut up.
I want to learn them both.
Saturday, June 27, 2009
Friday, June 26, 2009
Pretty baby
[Can't take my eyes off of you, Lauryn Hill]
Melodia asta a fost cu mine in foarte multe momente dulci si amare de-a lungul timpului si imi aminteste de toate. E incarcata de atata istorie!... Si inca este langa mine. Si probabil va avea intotdeauna un locshor special in sufletul meu, no matter what!
Are atata candoare si dragalasenie in simplitatea versurilor si a liniei melodice. E atat de... asa cum ar trebui sa fie! Asa cum va fi!...
:-)
Thursday, June 25, 2009
Incercari
Ce e mai rau: sa incerci si sa gresesti sau sa nu incerci deloc?
As zice ca raspunsul e evident. Si totusi e absurd de cate ori frica de esec ne blocheaza din start.
Pacat!...
As zice ca raspunsul e evident. Si totusi e absurd de cate ori frica de esec ne blocheaza din start.
Pacat!...
Wednesday, June 24, 2009
Sanziana
Astept furtuna in noaptea asta. Cred ca nu o sa vina, dar eu o astept. Poate intarzie de data asta... nu conteaza, eu am rabdare :-)Azi am sa ma imbrac in alb si am sa culeg grau si flori galbene. Pe seara am sa dansez in jurul focului. Am sa fiu singura si nevazuta; iar ei nu trebuie sa vorbeasca cu mine, ca sa nu imi sperie sanziana.
Am sa ma uit in sus si am sa ii soptesc. Caci in seara asta o sa ma asculte. O sa imi auda rugile si dorintele. Si...
In noaptea asta am sa umblu singura prin paduri.
Iar cel cu care imi voi petrece aceasta noapte ma va iubi toata viata.
E oficial vara.
Tuesday, June 16, 2009
True people
People are mad. But mad people are beautiful.
I keep on listening the talks from TED. And this morning I've listened to Felix Dennis and his poetry.
He never married. He does not have any kids. And many other (much more) interesting details about him, in the Times article.
He said that "There's one very simple reason I've never married and that's because I'm not monogamous." I love honest people, people who know themselves, even though they do not share my beliefs. And still... "he would say anything to shock." :-)
But after reading the whole article... I see once again that this type of men frighten and put a spell on me in the same time; a dangerous one. And seriously now, this worries me! :-)
Never forget who you are... Stay true to thyself!
I keep on listening the talks from TED. And this morning I've listened to Felix Dennis and his poetry.
He never married. He does not have any kids. And many other (much more) interesting details about him, in the Times article.
He said that "There's one very simple reason I've never married and that's because I'm not monogamous." I love honest people, people who know themselves, even though they do not share my beliefs. And still... "he would say anything to shock." :-)
But after reading the whole article... I see once again that this type of men frighten and put a spell on me in the same time; a dangerous one. And seriously now, this worries me! :-)
Never forget who you are... Stay true to thyself!
Saturday, June 13, 2009
Alegeri
Nu poti sa iti alegi sentimentele, dar poti sa iti alegi actiunile.
Iar daca crezi ca nu ai putea trai cu tine daca faci X... te inseli! Ba poti! Nu ai idee cu cate poti trai!
Poti sa faci orice vrei. Poti!
E doar o alegere. E doar o decizie. Si e a ta.
Decid, deci gandesc, deci exist!
Iar daca crezi ca nu ai putea trai cu tine daca faci X... te inseli! Ba poti! Nu ai idee cu cate poti trai!
Poti sa faci orice vrei. Poti!
E doar o alegere. E doar o decizie. Si e a ta.
Decid, deci gandesc, deci exist!
Thursday, June 11, 2009
Practical wisdom
You have to have the moral will to do right by other people and beyond this, the moral skill to figure out what doing right means.
Practical wisdom, Aristotle told us, is the combination of moral will and moral skill.
A wise person is made, not born... Well, this is a good news :-)
It takes a lot of experience to learn how to care for people.
The good news is that you don't need to be brilliant, to be wise.
The bad news is that without wisdom, brilliance isn't enough.
A wise person does the right thing. Wants to and knows how!
Later update:
Apparently I love this guy :-) It's only now that I've seen he's the same one as in my post a few days ago...
Things I am interested in
There are two main things I am interested in:
- good taste ..."bun gust"
- common sense ..."bun simt"
What carrier should I choose? :-)
- good taste ..."bun gust"
- common sense ..."bun simt"
What carrier should I choose? :-)
Depression
1 out of 5 people in the world is clinically depressed.
Apparently depression is the biggest epidemic that human kind has ever faced.
Apparently depression is the biggest epidemic that human kind has ever faced.
Tuesday, June 9, 2009
Fericirea
Stii, nu cred ca exista viata fericita, cuplu fericit, exista momente fericite si astea sunt cele mai importante. Poti sa spui ca ai fost fericit, privind in urma.
Fericirea nu e nimic spontan, se invata, asa cum inveti la mate, la romana; nimic nu vine de la sine; unii invata mai usor, altii mai greu; unii sunt mai inteligenti (mai norocosi) si le este mai usor.
Fericirea nu e nimic spontan, se invata, asa cum inveti la mate, la romana; nimic nu vine de la sine; unii invata mai usor, altii mai greu; unii sunt mai inteligenti (mai norocosi) si le este mai usor.
Monday, June 1, 2009
The paradox of choice
Zice, zice nenea asta aici multe chestii inteligente. Si mai mult de atat, intelepte. Si si mai mult de atat: de bun simt. Ia uite cum am ajuns sa clasific, he he... inteligent < intelept < de bun simt :-)
Daca iesi din gaoacea ta si pasesti in lumea larga unde totul este posibil, nu obtii libertate, ci blocaj/paralizie, care apare in fata luarii de decizii, pentru ca ai prea multe posibilitati de unde sa alegi. Daca cresti numarul de posibilitati, cresti nivelul de paralizie si astfel scazi nivelul de multumire/fericire. Aparent e o ecuatie simpla... and it makes sense.
So... the key to happiness?... Low expectations!
Friday, May 22, 2009
Amazingly beautiful
In Oxford, he told me:
You are amazingly beautiful!
And I said thank you and smiled :-)
You are amazingly beautiful!
And I said thank you and smiled :-)
Tuesday, May 19, 2009
Candoare pierduta
Pe masura ce timpul trece, inaintezi in varsta, iar sufletul pereche nu mai apare... ti se intampla ceva... Pe masura ce cauti, cauti, treci din relatie in relatie, incerci la nesfarsit, o iei de la capat si te incapatanezi sa continui sa speri, sa visezi, sa razi, sa fii fericita... se intampla ceva...
Desi incepi sa obosesti, continui sa mimezi fericirea. Mai ai acea speranta inca vie in tine, inca mai ai chef si de aventuri sentimentale, si de cautatul serios al sufletului pereche. Si o faci, o faci in continuare... Uneori mai natural, uneori mai artificial, dar inca o mai faci...
Dar autenticitatea incepe sa dispara pe masura ce timpul trece fara ca rezultatul dorit sa apara.
Speranta diminueaza, la fel si optimismul, autenticitatea trairilor si candoarea. Dispare acea forta pura data de dragoste, acea incredere in ideea de "va fi bine".
In schimb cresc altele : cinismul, suspiciunea, neincrederea, nepasarea si infidelitatea doar ca activitate sportiva.
Ajungi sa mangai o piele care te doreste, in timp ce pielea ta tanjeste dupa o alta atingere. Ajungi sa spui cuvinte dulci, in timp ce te gandesti la problemele tale cotidiene. Ajungi sa eviti discutii despre sentimente serioase, ajungi sa minti, la inceput usor, doar prin omisiune, apoi doar schimband usor realitatea, ca in final sa prezinti o cu totul alta poveste. Ajungi sa spui "te iubesc" de cate ori este nevoie, doar ca sa iti obtii armonia dupa care tanjesti atat.
O data, demult, era simplu. Acum nu mai e. Iar pe timp ce trece, lucrurile devin din ce in mai amare.
Desi incepi sa obosesti, continui sa mimezi fericirea. Mai ai acea speranta inca vie in tine, inca mai ai chef si de aventuri sentimentale, si de cautatul serios al sufletului pereche. Si o faci, o faci in continuare... Uneori mai natural, uneori mai artificial, dar inca o mai faci...
Dar autenticitatea incepe sa dispara pe masura ce timpul trece fara ca rezultatul dorit sa apara.
Speranta diminueaza, la fel si optimismul, autenticitatea trairilor si candoarea. Dispare acea forta pura data de dragoste, acea incredere in ideea de "va fi bine".
In schimb cresc altele : cinismul, suspiciunea, neincrederea, nepasarea si infidelitatea doar ca activitate sportiva.
Ajungi sa mangai o piele care te doreste, in timp ce pielea ta tanjeste dupa o alta atingere. Ajungi sa spui cuvinte dulci, in timp ce te gandesti la problemele tale cotidiene. Ajungi sa eviti discutii despre sentimente serioase, ajungi sa minti, la inceput usor, doar prin omisiune, apoi doar schimband usor realitatea, ca in final sa prezinti o cu totul alta poveste. Ajungi sa spui "te iubesc" de cate ori este nevoie, doar ca sa iti obtii armonia dupa care tanjesti atat.
O data, demult, era simplu. Acum nu mai e. Iar pe timp ce trece, lucrurile devin din ce in mai amare.
Saturday, May 16, 2009
Say it now!
Did you say it?...
"I love you! I don't ever want to live without you!
You change my life!" ...did you say it?
Make a plan. Set a goal. Work toward it.
But every now and then look around. And say it!
Drink it in... 'cause this is it. It might all be gone tomorrow!
"I love you! I don't ever want to live without you!
You change my life!" ...did you say it?
Make a plan. Set a goal. Work toward it.
But every now and then look around. And say it!
Drink it in... 'cause this is it. It might all be gone tomorrow!
Monday, May 11, 2009
Singuratate
Social vs. anti-social...
Unii oameni sunt tot timpul inconjurati de oameni vs. altii sunt tot timpul singuri...
Unii oameni sunt facuti sa se inteleaga cu ceilalti vs. altii nu reusesc niciodata...
Eu unde sunt? Eu cine sunt?
Cu totii ne gandim cel putin o data in viata ca "poate am fost facut sa fiu singur". Si asta de cele mai mult ori dupa ce am ajuns sa facem din neintelegerile permanente cu partenerul un mod de viata, dupa ce am ajuns sa schimbam partenerul o data, de doua ori, de multe ori... de fiecare data ajungand in aceeasi situatie.
Si ce spune asta despre noi? Ca suntem niste singuratici prin definitie? Ca suntem niste anti-sociali? Ca nu ne putem intelege pe termen-lung cu nimeni? Si totusi... de ce altii pot si noi nu putem? Ce e in neregula cu noi? Ce nu se leaga? Ce inseamna asta?...
Se zice ca dragostea rezolva astfel de "probleme". Si cica dragostea adevarata nu are nevoie de eforturi calculate. Sau de compromisuri fortate. Caci ele vor veni de la sine.
Cica... cica... cica...
Unii oameni sunt tot timpul inconjurati de oameni vs. altii sunt tot timpul singuri...
Unii oameni sunt facuti sa se inteleaga cu ceilalti vs. altii nu reusesc niciodata...
Eu unde sunt? Eu cine sunt?
Cu totii ne gandim cel putin o data in viata ca "poate am fost facut sa fiu singur". Si asta de cele mai mult ori dupa ce am ajuns sa facem din neintelegerile permanente cu partenerul un mod de viata, dupa ce am ajuns sa schimbam partenerul o data, de doua ori, de multe ori... de fiecare data ajungand in aceeasi situatie.
Si ce spune asta despre noi? Ca suntem niste singuratici prin definitie? Ca suntem niste anti-sociali? Ca nu ne putem intelege pe termen-lung cu nimeni? Si totusi... de ce altii pot si noi nu putem? Ce e in neregula cu noi? Ce nu se leaga? Ce inseamna asta?...
Se zice ca dragostea rezolva astfel de "probleme". Si cica dragostea adevarata nu are nevoie de eforturi calculate. Sau de compromisuri fortate. Caci ele vor veni de la sine.
Cica... cica... cica...
Wednesday, May 6, 2009
Beautiful girls
Se zice ca fetele frumoase sunt rele. Tind sa cred ca desi "nu e chiar asa", e totusi o generalizare buna.
In primul rand nu e vorba numai de fete, nu e vorba numai de frumusete si nu e vorba neaparat de rautate. In general, e vorba de oameni care sunt (prea) constienti de o calitate a lor. O persoana frumoasa, desteapta sau cu bani te poate privi cu indiferenta, de sus, ca si cum ei sunt acolo sus si stralucesc in grandoarea lor, iar tu esti acolo jos si esti atat de neinteresant...
Cand te nasti asa si mai mult de atat, cand ti se repeta toata copilaria in fiecare zi cat de frumoasa sau cat de desteapta esti, ajungi sa o crezi. Cand vezi ca banii sunt solutia la tot ce iti doresti, ajungi sa crezi ca nu exista probleme fara astfel de solutii. Cand ti se spune de mii de ori cat de frumoasa esti, ajungi sa crezi ca faci parte dintr-o alta specie fata de toti ceilalti oameni "de rand". Cand lucrurile iti ies cu mai putin efort decat altora pentru ca esti desteapta, ajungi sa crezi ca ceilalti sunt prosti sau pierzi notiunea de "a munci" - a munci mult, mult.
Si e usor, e atat de usor sa nu fii simpatic!...
Fiecare dintre noi trebuie sa se straduiasca, sa faca un efort... sa zambeasca, sa fie dragut, amabil, cald, sa se deschida catre celalalt... sa faca un pas si nu sa astepte ca ceilalti sa il faca!
Hai sa zicem buna ziua! Hai sa zambim! :-)
In primul rand nu e vorba numai de fete, nu e vorba numai de frumusete si nu e vorba neaparat de rautate. In general, e vorba de oameni care sunt (prea) constienti de o calitate a lor. O persoana frumoasa, desteapta sau cu bani te poate privi cu indiferenta, de sus, ca si cum ei sunt acolo sus si stralucesc in grandoarea lor, iar tu esti acolo jos si esti atat de neinteresant...
Cand te nasti asa si mai mult de atat, cand ti se repeta toata copilaria in fiecare zi cat de frumoasa sau cat de desteapta esti, ajungi sa o crezi. Cand vezi ca banii sunt solutia la tot ce iti doresti, ajungi sa crezi ca nu exista probleme fara astfel de solutii. Cand ti se spune de mii de ori cat de frumoasa esti, ajungi sa crezi ca faci parte dintr-o alta specie fata de toti ceilalti oameni "de rand". Cand lucrurile iti ies cu mai putin efort decat altora pentru ca esti desteapta, ajungi sa crezi ca ceilalti sunt prosti sau pierzi notiunea de "a munci" - a munci mult, mult.
Si e usor, e atat de usor sa nu fii simpatic!...
Fiecare dintre noi trebuie sa se straduiasca, sa faca un efort... sa zambeasca, sa fie dragut, amabil, cald, sa se deschida catre celalalt... sa faca un pas si nu sa astepte ca ceilalti sa il faca!
Hai sa zicem buna ziua! Hai sa zambim! :-)
Wednesday, April 29, 2009
Little things that make me happy
Ieri am facut un brainstorming despre lucruri care ma fac fericita. E vorba de lucruri mici, mici, marunte, simple, activitati cotidiene... "things that make my day".
Ma gandesc ca e important sa fii constient de ce iti place, ce iti aduce fericirea :-)
Am impartit lista in 2 categorii :
1 - avant - lucruri de care am chef sau pofta, lucruri la care doar gandindu-ma ma fac sa zambesc, lucruri care imi fac placere de dinainte sa ma apuc de ele
2 - après - lucruri de care nu am niciodata chef sa ma apuc, dar care ma fac sa ma simt fericita dupa ce le-am facut
Avant :
- mancat
- gandul la vacanta
- gandul sa ajung mai repede acasa unde sa ma culcusesc, eventual in fata unui film
Après :
- activitati fizice, sport : balet, tenis, inot, ski
- curat in casa
- iesit din casa
- cursul de germana
- cantat la pian
- o pisica torcand langa mine
Avant & après (lucruri care se pot gasi in ambele categorii, depinde de moment) :
- beauty activities : spalat pe cap, cremuit, epilat, aranjat, dichisit
- o cafea, o masa in oras, o petrecere - intalnit cu prietenii
- plimbat prin oras
Ma gandesc ca e important sa fii constient de ce iti place, ce iti aduce fericirea :-)
Am impartit lista in 2 categorii :
1 - avant - lucruri de care am chef sau pofta, lucruri la care doar gandindu-ma ma fac sa zambesc, lucruri care imi fac placere de dinainte sa ma apuc de ele
2 - après - lucruri de care nu am niciodata chef sa ma apuc, dar care ma fac sa ma simt fericita dupa ce le-am facut
Avant :
- mancat
- gandul la vacanta
- gandul sa ajung mai repede acasa unde sa ma culcusesc, eventual in fata unui film
Après :
- activitati fizice, sport : balet, tenis, inot, ski
- curat in casa
- iesit din casa
- cursul de germana
- cantat la pian
- o pisica torcand langa mine
Avant & après (lucruri care se pot gasi in ambele categorii, depinde de moment) :
- beauty activities : spalat pe cap, cremuit, epilat, aranjat, dichisit
- o cafea, o masa in oras, o petrecere - intalnit cu prietenii
- plimbat prin oras
Tuesday, April 28, 2009
Thursday, April 16, 2009
Thursday, April 9, 2009
Wise Merlin
Invatam mereu cu el langa mine. Cu profesorul care imi sufla in ceafa, care era tot timpul acolo, care raspundea in orice moment la orice intrebare, care nu se plictisea niciodata de intrebarile mele, care radea atunci cand s-ar fi putut infuria...Care isi inclina capul intr-o parte, in semn de dezamagire mimata in joaca si imi spunea... "cum, asa crezi tu, colega?!"...
Mi-e dor de cel care stia raspunsul la toate intrebarile mele... si care imi aducea linistea...
Mi-e dor de el... batranul meu intelept...
Saturday, April 4, 2009
Pauza de dezintoxicare... de tigara/oameni
Unii oameni sunt ca tigarile : stresanti, dar nu poti sa scapi de ele.Tigara este incomoda : sa o scoti din pachet, sa inchizi pachetul inapoi, sa il pui in geanta, sa ti-o aprinzi, sa bagi bricheta in geanta, sa inchizi fermuarul si apoi... urmeaza momentul in care o fumezi. Si fiecare fum pe care il tragi este bine calculat, si fiecare fum pe care il dai afara trebuie sa fie dat in directia opusa fata de interlocutori. Cand o stingi trebuie sa gasesti o pubela, trebuie sa te opresti, sa o stingi pe tablita de pe pubela, sa fii sigura ca s-a stins ca sa o poti arunca. Iar apoi... iei o guma, ca oamenii care merg in lift cu tine sa poata respira normal. Intr-un cuvant, stresanta!
Si totusi o aprinzi mereu. Te chinui mereu in acelasi fel, dar o fumezi mereu. Pentru ca iti place sa ai ceva care te face sa nu te simti bine, iti place micul tau martiriu cotidian, te face mai interesanta, mai cool. Desi te streseaza! Cand o fumezi, nu stii cum sa iti tii mainile, cand fumezi cu necunoscuti, te simti de parca ai fuma prima oara, cand povestesti oamenilor ca fumezi, nu stii cum sa pui problema si sa reactionezi la surpriza lor totala, cand mergi nu poti sa fumezi (desi mai nou reusesti, cu un mare stres, evident), iar cand fumezi nu poti sa vorbesti. Uneori poti sa gandesti (mai) bine cand fumezi o tigara, dar cand termini tigara te surprinde cat de repede ai fumat-o, pentru ca nu ai fost deloc atenta la ea si atunci in final... de ce naiba ti-ai mai aprins-o?!?
Asa sunt si unii oameni. Stresanti. Stresanti cand ii vezi, stresanti cand vorbesti cu ei, stresanti cand te gandesti la ei. Pur si simplu te fac sa te simti ne-la-locul tau. Te dau peste cap, te bulverseaza, te fac sa iti iesi din ritualul tau de fiecare secunda si iti dau planurile peste cap. Cand esti cu ei, nu poti sa te relaxezi, cand esti cu ei, nu poti sa vorbesti, cand esti cu ei, nu poti sa fii tu. Uneori cand esti cu ei, iesi din tine si te visezi in alt context. Si atunci de ce sa ii mai vezi?
Pauzele de fumat prind bine. Pauzele de la vazutul cu anumiti oameni fac si mai bine.
Cunosc pe cineva care acum m-ar intreba... Pai si daca simti nevoia sa faci pauze, si mai mult decat atat, iti fac atat de bine... atunci ce mama dracului mai faci fumand cu acel om?
Thursday, April 2, 2009
Being cool about it...
Asa sunt unii : cool!Rad, glumesc, iti povestesc despre cum au imprastiat toate foile de pe birou, despre cat de tare e noul album a lui X, despre cum se agitau precupetele ieri in piata sau despre super efectele speciale din ultimul film al lui Y...
Trebuie sa alerge din ghiseu in ghiseu ca sa rezolve nu-stiu-ce problema administrativa? Or sa bombane haosul din birocratie, dar tot in ultima zi or sa se agite sa isi rezolve problema.
Isi cauta apartament de inchiriat si nu le accepta nici o agentie dosarul, iar in plus mai apare si noua lege Boutin care parca a fost data ca sigur sa nu isi mai gaseasca in veci? Nooo, nu face nimic! Da, o sa bombane din nou, dar ii trece repede!
Ce conteaza ca risca sa nu isi rezolve problemele administrative si in consecinta, sa piarda bani buni? Ce conteaza ca o sa ramana pe drumuri si o sa doarma sub poduri? Ce conteaza ca viitorul suna prost, prost, din ce in ce mai prost?...
No problemo!! Dar sa nu ne agitam, draga, e inutil sa te stresezi! Stresul nu iti ofera solutii, nu iti da decat riduri si iti mananca din sanatate!
Let's be cool about it!
Soyons zen!
Si in final... noi sa fim sanatosi!
PS : Mama dracului de treaba!! x-(
Sunday, March 29, 2009
Alegerile sunt simple
Bunul simt e cel care te ajuta sa alegi capsunile in piata. Si tot el e cel care te ajuta sa iti iei deciziile in viata.E greu sa cumperi un kg de capsuni? Cam la fel de greu e sa iei orice alta decizie... Lucrurile sunt simple si nu are rost sa ne speriem in fata lor.
Si o decizie odata luata, ea reprezinta cea mai buna decizie pe care ai fi putut-o lua in acel moment.
...
Acum stai si savureaza-ti capsunile. Iar daca ai chef si de cirese, du-te si cumpara!
Saturday, March 28, 2009
Tuesday, March 24, 2009
Calatorie in jurul lumii
Vreau sa vad lumea.
Vreau sa imi iau o vacanta de muuulte luni de zile... 6 luni, 1 an, 2 ani... si sa ma plimb prin lumea asta toata.
Perspectiva ma infricoseaza putin. Rectific: tare! Pentru ca intotdeauna imi este frica de ceva ce nu pot cuprinde cu mintea. Dar as vrea sa intalnesc pe cineva in care sa citesc potentialul de a se lansa intr-o astfel de calatorie, capacitatea si curajul de a face fata la orice ar putea veni.
Visez cu ochii deschisi :-)
Vreau sa imi iau o vacanta de muuulte luni de zile... 6 luni, 1 an, 2 ani... si sa ma plimb prin lumea asta toata.
Perspectiva ma infricoseaza putin. Rectific: tare! Pentru ca intotdeauna imi este frica de ceva ce nu pot cuprinde cu mintea. Dar as vrea sa intalnesc pe cineva in care sa citesc potentialul de a se lansa intr-o astfel de calatorie, capacitatea si curajul de a face fata la orice ar putea veni.
Visez cu ochii deschisi :-)
Friday, March 20, 2009
Singuratatea salbaticeste
Singuratatea salbaticeste. Si poate sa salbaticeasca grav. Sper ca nu si iremediabil...Cand esti singur, ajungi sa ai tabieturi, obiceiuri, chichitze. Sa mananci in fata unui film, sa te uiti numai la un anumit tip de film, sa manaci doar 3 felii de paine, niciodata 4, sa pui 3 felii de branza pe paine, nu 2, sa mananci fulgii cu lingurita, nu cu lingura, sa nu raspunzi la telefon cat mananci, sa nu suporti sa fii deranjat.
Iar daca el ar intra in momentul ala in camera nu i-ai sari de gat sa il saruti si sa te bucuri ca a venit la tine, ci te-ai enerva ca nu a putut sa vina mai incolo, dupa ce ti-ai terminat tu filmul.
Singuratatea salbaticeste, urateste, te transforma intr-o persoana infricosatoare, langa care nu isi doreste nimeni sa stea. Ajungi sa te rastesti la oameni, ei ajung sa isi ceara scuze pentru ca te-au deranjat in neclintirea ta, iar tu ajungi sa crezi ca pozitia ta in grandioasa ta suparare este in vreun fel justificata...
Uneori poate face bine. Atunci cand esti prea bagat intr-un anume context, uneori iti pot face bine "cateva clipe" de singuratate ca sa iei perspectiva, ca sa te rupi de pozitia de dinainte, ca sa poti vedea "the bigger picture". Dar numai pentru cateva clipe...
Iar singuratatea cronica nu ajuta in nici un fel. Degeaba crezi ca pustnicia purifica corpul, clarifica gandurile, reseteaza sentimentele sau te ajuta sa te concentrezi mai bine pe ceea ce crezi tu ca e important. Daca ai ramas o clipa singura, 2 clipe, 3... 3 zile... 3 luni... nu astepta sa se faca 3 ani, caci pana atunci nu va mai fi ramas nimic din umanitatea ta!...
Daca perioada ta de singuratatea de pana acum nu a avut rezultatele dorite, nu o prelungi. Iesi din ea si rade, copile, la soare, doar, doar s-a indrepta vremea!...
Wednesday, March 18, 2009
...si tu vrei sa fiu cuminte?!
[Primavara, Tudor Gheorghe]
O presimt. O sa ma cuprinda. Iremediabil. Cat de curand. O sa vina, vina, vina, calcand totul in picioare...
In varful pantei
I-au zis toti ca trebuie sa urce pana acolo sus, ca acolo sunt partiile mai faine, zapada mai buna, distractia mai mare... Toti i-au zis asa si toti au facut asa, doar nu era sa ramana singura de fraiera in vale, la cabana, asa ca...Cand au ajuns sus, au intrat sa bea un vin fiert la caldurica. Cand au iesit, telescaunul nu mai functiona pentru ca vremea de "acolo sus" era prea urata ca sa se mai urce. Singura problema era ca ei se aflau deja "acolo sus" si nu aveau incotro decat sa coboare...
Cum telescaunul nu mai functiona, nu mai era nimeni care sa fi urcat si deci partiile erau pustii... Doar ei si albul... doar ea si panta...
Si i s-a facut frica. O frica din aia care te paralizeaza si tot ce iti doresti e sa fii in orice alt loc din lume in acel moment decat acolo unde esti. Cand iti doresti sa se termine, sa te trezesti, cand nu vrei, nu mai vrei, nuuu maaaii vreeeeeeeeiii...
Cand stii ca nu stii sa cobori pe skiuri, cand panta e mai mare decat te asteptai, vantul mai sfichiuitor, zapada mai inghetata, cerul mai aproape si capatul atat de departe... Cand iti dai seama in sfarsit ce vroiau sa zica cei care ziceau ca "pe munte esti intotdeauna doar tu si muntele"... Singura, atat de singura...
Si ti-e atat de clar, datele problemei sunt simple: esti tu si panta, iar ceea ce trebuie sa faci e de asemenea banal: sa cobori. Care e problema? Ce nu intelegi?!...
Dar se opri. Si incepu sa planga... Lacrimile o intepau din spatele ochilor si desi stia ca "nu serveste la nimic" (Doamne, ce ura expresia asta!), nu putea sa isi opreasca lacrimile. Si pe deasupra era si o situatie destul de penibila, caci ceilalti pareau in largul lor si nu vroia neaparat sa cada in rolul de "fetita care plange". Dar a plans. A plans...
Dupa ce a atins fundul sacului, dupa ce a plans de "mai jos nu se putea cobori", dupa ce a ajuns in punctul in care nu mai avea unde sa mearga decat in sus... A inceput sa coboare panta. Nici nu conteaza cum a coborat-o, bine, rau, usor, greu, incet, repede... ce conteaza?!... A coborat-o!
Senzatia de "a fi in varful pantei" e sportul meu extrem zilnic. Daca cobori de mai multe ori aceeasi panta, uneori incepe sa devina mai usor. Dar doar uneori. Cu timpul inveti sa iti inghiti lacrimile si uneori chiar sa glumesti... Dar nu e decat teatru, iar adevarul ramane mereu acelasi: esti in varful pantei si trebuie sa cobori. Ma intreb cum gasesc unii placere in a cobori pantele? Sau e doar un alt teatru?...
PS: In povestea originala, personajul principal nu sunt eu, iar skiurile erau snowboard. Dar panta e intotdeauna aceeasi.
Saturday, February 28, 2009
Friday, February 27, 2009
Tuesday, February 24, 2009
Monday, February 23, 2009
Java
Just relax! Chill out!Have a cup of hot coffee, close your eyes and listen!
Want some more? Keep your eyes still closed, stand up and smile! And then let yourself go! Dance! :-)
Still want something better?!...
package blog.inka.fairytales; public class FairyTale { /* no indentation here, especially for you */ private String title; private String description; private String story; public FairyTale() { this.title = "Smash your head against a piece of code!!"; this.description = null; this.story = null; } public String toString() { return title;}}
[Le Jazz Et La Java, Claude Nougaro]
...And if none of these work, then just shoot yourself and let me be!!...
Sunday, February 22, 2009
KISS
KISS as in Keep It Simple, Stupid!!Exista lucruri pe lumea asta care sunt simple. Exista intrebari care nu au decat un raspuns. Exista lucruri care sunt cele mai simple din lume, pentru ca pur si simplu STII ca sunt asa...
Simplu, atat de simplu...
Friday, February 20, 2009
Kings of Leon
Kings of Leon
20 fevrier 2009, 20h00
@Olympia, 28 Boulevard des Capucines, 75009, Paris
I don't care what nobody says, I'm going to be her lover!
Chuis un clown!... Moi aussi, moi aussi!! :-)
...forgive me, my...
Thursday, February 19, 2009
Wednesday, February 18, 2009
Monday, February 16, 2009
Je vais de mieux en mieux
Tous les matins au réveil, et tous les soirs, aussitôt au lit, fermer les yeux et, sans chercher à fixer son attention, sur ce que l'on dit, prononcer avec les lèvres, assez haut pour entendreses propres paroles et en comptant sur une ficelle munie de vingt nœuds, la phrase suivante : « Tous les jours, à tous points de vue, je vais de mieux en mieux. » Les mots « à tous points de vue » s'adressant à tout, il est inutile de se faire des autosuggestions particulières.
Coué, Émile (1857-1926) : La Maîtrise de soi-même par l'autosuggestion consciente .-
Nu e prima oara cand aud ideea asta si nici prima oara cand scriu despre asta. Vezi si Dali personality. Asa ca... poate trebuie sa fie ceva la mijloc :-)
Sunday, February 15, 2009
My secret life
[In My Secret Life, Leonard Cohen]
But I know what is wrong,
And I know what is right.
And I'd die for the truth
In My Secret Life...
Thursday, February 12, 2009
Walkman
Avea ochii foarte albastri si parul alb, tuns proaspat si ingrijit. Era imbracat intr-un palton maro deschis, cu fular asortat, iar pe dedesubt se vedea ca era la camasa si cravata. In mana avea o mapa din piele neagra. Avea peste 70 de ani, fata si mainile foarte ridate. Pe mana stanga ii stralucea o verigheta subtire.
Dar avea casti pe urechi. Niste casti din alea care se prind de urechi, fara sa aiba si banda de sustinere pe cap. Si asculta casete la un walkman. Un walkman cam cum aveam si eu pe la 14-16 ani. Si schimba casetele de pe o parte pe alta. Si ce asculta... asta nu stiu :-)
Nu cred ca am mai vazut pe cineva ascultand muzica la altceva decat la un iPod. Sa vad pe cineva cu un walkman mi s-a parut asa... de demult :-) Pe de alta parte sa vad pe cineva la 70 si de ani cu un walkman mi s-a parut atat de tanar...
Si m-a facut sa zambesc, asta e sigur... :-)
Dar avea casti pe urechi. Niste casti din alea care se prind de urechi, fara sa aiba si banda de sustinere pe cap. Si asculta casete la un walkman. Un walkman cam cum aveam si eu pe la 14-16 ani. Si schimba casetele de pe o parte pe alta. Si ce asculta... asta nu stiu :-)
Nu cred ca am mai vazut pe cineva ascultand muzica la altceva decat la un iPod. Sa vad pe cineva cu un walkman mi s-a parut asa... de demult :-) Pe de alta parte sa vad pe cineva la 70 si de ani cu un walkman mi s-a parut atat de tanar...
Si m-a facut sa zambesc, asta e sigur... :-)
Wednesday, February 11, 2009
Sunday, February 8, 2009
Thursday, February 5, 2009
Je te suis tu me fuis, je te fuis tu me poursuit...
Mon homme, Zaza Fournier
Il veut faire une maison, un endroit idéal,
des fleurs toute l'année, une carte postale.
Moi, je le suis, Mon homme
Il veut de beaux enfants et un chien souriant
qui nous dirait "Bonsoir" même quand on rentre tard.
Moi, je le suis, Mon homme
Il veut de grandes pièces, de lumières et de joies
où il est fait bon vivre même quand on a très froid.
Il veut vivre longtemps mais pas trop malheureux,
chanter quand il fait beau, éviter les adieux.
Il veut changer le monde mais on peux pas tout faire
alors il imagine, c'est ces idées en l'air.
Moi, je le suis, Mon homme
Il vit pas que d'amour mais ça lui irait bien,
il est pas difficile, il est fou de mes seins.
Moi, je le suis, Mon homme
Il a de grands espoirs pour les matins prochains,
il est fou de la vie, il est fou et c'est bien.
Il voudrait que l'on s'aime si fort et sans détour,
il me dit "je t'adore", il me dit "pour toujours".
Et quand la nuit tombe, je suis moins seule, je suis moins sombre
et quand le jour vient, je suis moins triste ça va, ça vient.
Je veux ranger ma vie comme on range sa chambre
Et puis tout dégommer jai trop peur de me rendre
Là, je le fuis, Mon homme
Je vais casser de briquess et casser ma maison,
Vivre sous les tropiques et sortir de mes gonds!
Là, je le fuis, Mon homme
Je veux chercher ma vie, celle que je naurais pas,
Celle qui est toujours mieux, celle qui n est pas pour moi
Je veux raser les murs et partir en voiture,
Mais j ai pas le permis alors je reste au lit.
Je veux être infidèle, quon me roule des pelles,
Être une femme ouverte, quon mécrive des lettres.
Là, je le fuis, Mon homme
Vivre a deux cent a lheure, faner comme les fleurs,
Mourir de temps en temps et renaitre au printemps.
Là, je le fuis, mon homme.
Je veux pas quon moublie, je veux pas quon me quitte,
Je veux pas quon me noie avec des autres fois.
Je veux pas qutu moublies, je veux pas qutu me quittes
Je veux pas qutu me noies avec tes autres fois.
Et quand la nuit tombe je suis moins seule, je suis moins sombre,
Et quand le jour vient, je suis moins triste, ça va, ça vient.
Ça va. Ça va. Ça va. Ça va.
Tuesday, February 3, 2009
I am not Love. I wish I were...
"Love is patient, love is kind. It does not envy, it does not boast, it is not proud. It is not rude, it is not self-seeking, it is not easily angered, it keeps no record of wrongs.
Love does not delight in evil but rejoices with the truth. It always protects, always trusts, always hopes, always perseveres. Love never fails."
[1 Corinthians 13:4-8]
I wish I were Love...
I am patient for a while, kind, proud. I am not rude, but quite easily angered and I keep record of all wrongs... and maybe even see wrongs where there are not.
I am truthful, I protect. I trust, hope and persevere... until I stop. I failed him. He failed me. I am not Love. I wish I were...
Love does not delight in evil but rejoices with the truth. It always protects, always trusts, always hopes, always perseveres. Love never fails."
[1 Corinthians 13:4-8]
I wish I were Love...
I am patient for a while, kind, proud. I am not rude, but quite easily angered and I keep record of all wrongs... and maybe even see wrongs where there are not.
I am truthful, I protect. I trust, hope and persevere... until I stop. I failed him. He failed me. I am not Love. I wish I were...
Sunday, February 1, 2009
Indispensable
"Tu n'est pas indispensable, mais je n'aimerais pas m'imaginer ma vie sans toi!"
Fair... and so painful.
Fair... and so painful.
Thursday, January 29, 2009
Ma brune...
[Éducation Sentimentale, Maxime Le Forestier]
Ce soir à la brume
Nous irons, ma brune
Cueillir des serments
Cette fleur sauvage
Qui fait des ravages
Dans les cœurs d'enfants
Pour toi, ma princesse
J'en ferai des tresses
Et dans tes cheveux
Ces serments, ma belle
Te rendront cruelle
Pour tes amoureux...
Wednesday, January 28, 2009
Mon chemin
Les bois m'appellent de loin, les arbres m'embrassent, les branches bougent, les feuilles chuchotent... Le noir, la profondeur et la magie ... ils veulent que j'y aille, ils me désirent maintenant.
Je sens leur appel, je me sens tirer vers eux. Je suis magnétisée, je ne peux pas résister. Il faut faire et je sais qu'il faut faire encore un pas sur mon chemin. Sur mon chemin. Mon chemin ...
The woods are lovely, dark and deep,
But I have promises to keep,
And miles to go before I sleep,
And miles to go before I sleep.
[Stopping by Woods on a Snowy Evening, Robert Frost]
Je sens leur appel, je me sens tirer vers eux. Je suis magnétisée, je ne peux pas résister. Il faut faire et je sais qu'il faut faire encore un pas sur mon chemin. Sur mon chemin. Mon chemin ...
The woods are lovely, dark and deep,
But I have promises to keep,
And miles to go before I sleep,
And miles to go before I sleep.
[Stopping by Woods on a Snowy Evening, Robert Frost]
Tuesday, January 27, 2009
Esprit balkanique
Goran Bregović, avec son Orchestre des mariages et enterrements27 janvier 2009, 20h00 - Concert de 3h30
@Grand Rex, 1 Boulevard Poissonniere, 75002, Paris
Spirit balcanic pur prezentat intr-un cadru de calitate; fara manele, fara parai, dusmani si fetite. 6 baritoni, 4 coarde (3 viori si un violoncel), 2 voci feminine, 5 metale (2 trompete, un saxofon, 2 tube), o percutie si Goran (voce, chitara si altele) in mijloc, imbracat intr-un costum alb cu un vag iz de manelist stilat :-)
Mi-a intrat sub piele si a inceput sa imi curga prin vene... ta-tam, ta-ca-tam...
O bucatica live dintr-un alt concert Goran Bregović, avec son "Orchestre des mariages et enterrements"...
[Goran Bregović And The Wedding And Funeral]
Friday, January 23, 2009
Thursday, January 22, 2009
Disturbed
Ca e vorba de panica sau doar de o groaza cronica, nu stiu...
Dar e grav! E grav! Si e ciudat ca ma apuca acuma, ca de abia am fost acasa (eveniment care ar fi trebuit sa ma degajeze si linisteasca)...
Am lucruri pe care trebuie sa le fac si le tot aman, am oameni cu care mi-e frica sa ma intalnesc, am intrebari care imi este frica sa imi fie puse...
I am worried!
Dar e grav! E grav! Si e ciudat ca ma apuca acuma, ca de abia am fost acasa (eveniment care ar fi trebuit sa ma degajeze si linisteasca)...
Am lucruri pe care trebuie sa le fac si le tot aman, am oameni cu care mi-e frica sa ma intalnesc, am intrebari care imi este frica sa imi fie puse...
I am worried!
Wednesday, January 21, 2009
Thursday, January 15, 2009
Fallen down and can't get up?
[Nick Vujicic]
Nu e neaparat vorba de spiritualitate aici. Nu e vorba de credinta, religie, Dumnezeu...
In final pentru mine nu e vorba decat despre puterea umana, indiferent cum ajungi sa o descoperi.
May the force be with you!!
Monday, January 12, 2009
Vacanta != Concediu
"Unde ai fost in vacanta?"
"Ce ai facut in concediu?"
Cum ai pune intrebarea, daca ar fi sa nu te gandesti prea mult inainte?
Eu inca vorbesc spontan in termeni de "vacanta", si nu de "concediu"... :-)
"Ce ai facut in concediu?"
Cum ai pune intrebarea, daca ar fi sa nu te gandesti prea mult inainte?
Eu inca vorbesc spontan in termeni de "vacanta", si nu de "concediu"... :-)
Saturday, January 10, 2009
Subscribe to:
Posts (Atom)