Friday, September 30, 2011

Cand te casatoresti?

Cred ca
Nimeni, Niciodata
nu ar trebui sa iti spuna sau sa te intrebe:

Cand te casatoresti? Tu nu vrei sa te casatoresti?
Cand vrei sa ai primul copil?


Intr-o zi am auzit 2 fete vorbind. Una vorbea despre "prietenul ei". Cealalta a intrebat-o:
- Ei, si va ganditi sa va casatoriti?
- Nu.
- Pai si atunci de ce ramaneti impreuna?...

Nimeni altcineva decat tine insuti nu ar trebui sa aiba dreptul la vreun cuvant de spus sau vreo parere despre casatoria sau copiii tai. Caci nimeni nu ar trebui sa se casatoreasca sau sa aiba un copil nici macar in proportie de 1% pentru ca altcineva si-a dat cu parerea ca "ar fi bine" sau "ar fi timpul".
Nu inteleg de ce incercam atat sa ii influentam pe ceilalti. Sperand ca, pentru ca si altii vor face ca noi, si decizia noastra va fi mai acceptata; sau chiar noi insine vom fi mai siguri de decizia luata. Cum urasc oamenii tot ce e diferit de ei...
Eu stiu ce cred. Si asa as vrea sa nu mai aud niciodata vreo parerea pe tema asta, diferita sau la fel cu a mea - prea putin conteaza, spusa ca un adevar suprem!...
Caci adevaruri supreme, nu exista! Fiecare are adevarul lui. Si fiecare e buricul lumii lui!

Friday, September 23, 2011

Nu stiu exact cum, dar am sa iti construiesc un pian!

L-as construi, serios! Cu mainile astea ale mele, doua, amandoua. Bine, poate suna cam fantastic, poate ar trebui doar sa il cumpar... Nu stiu exact cum, dar am sa iti construiesc un pian!...

Ca sa te asezi cuminte si sa canti. Seara, dupa ce ajungem amandoi acasa. Cand suntem amandoi obositi si somnorosi. Tu sa canti, eu sa te ascult. Cu un pahar de vin in mana stanga. Rosu. Si notele sa ma invaluiasca si sa se ridice in sus, umpland camera si dansand pe tavan.
In fiecare seara... pentru tot restul zilelor noastre!


Nu stiu exact cum, dar am sa iti construiesc un pian!

Monday, September 19, 2011

De ce facem copii?

[e un text luat e aici - mi s-a parut o buna colectie de motive inteligent alese]

Sunt un milion de raspunsuri, care pot diferi ca de la cer la pamant in functie de momentul in care sufletul nostru se supune interogatiei. Sunt un milion de raspunsuri, dintre care, probabil, doar in clipele de mare iluminare vom putea sa il alegem pe cel mai de pret.
  • Pentru ca vrem sa facem eterna o poveste de dragoste intre noi si omul iubit.
  • Pentru ca nu avem curajul sa spunem Nu, unui partener care a decis pentru amandoi.
  • Pentru ca ne e dor de o mare si iremediabila iubire pe care vrem sa o implinim prin pruncii nostri.
  • Pentru ca nu stim ce sa facem cu noi si ne gandim ca ne va fi mai usor sa luam decizii pentru altcineva.
  • Pentru ca acesta este rostul nostru pe pamant.
  • Pentru ca avem chef sa slugarim clipa de clipa pe cineva, fara sa ne simtim umiliti ca facem asta.
  • Pentru ca ne dorim sa traim vesnic prin urmasii nostri.
  • Pentru ca ne temem de singuratatea in doi.
  • Pentru ca vrem sa aiba cine sa ne ingrijeasca la batranete.
  • Pentru ca speram sa ne implinim prin altii visurile pe care noi nu am fost in stare sa le infaptuim.
  • Pentru ca asa vrea Dumnezeu.
De ce altceva facem copii? Va predau stafeta raspunsurilor, si a indoielilor, si a revelatiilor. Si voua celor care sunteti parinti, si voua celor care n-ati devenit, inca, si voua, celor care stiti ca nu veti fi niciodata. Pentru ca…?

Wednesday, September 14, 2011

Femeia frumoasa

Cred ca am mai pus pe undeva, candva, aceasta poza... dar nu mai stiu unde. Dar cu siguranta stiu ce am vrut atunci, ca asta vreau si acum sa zic... Ca pur si simplu ador!

Ei, am gasit un alt exemplu, mai slefuit poate, dar tot la fel de nebun. Si tanar :-)

[from cutbyfred]

... si ma mai gandeam... cand toata lumea admira femeile tinere si frumoase, actrite, topmodele... eu sunt topita dupa batranete. Desi n-ar trebui sa o numesc batranete; iara am nevoie de cuvinte care nu s-au inventat inca :-)
Am mai zis si am sa zic mereu... cat de mult mi-as fi dorit sa ma fi nascut batrana...

Monday, September 12, 2011

+ grand luxe

Le plus grand luxe: le choix.
Avoir le choix: être libre.
Être libre: être soi-même.
Être soi-même...

Monday, September 5, 2011

Bunici la tara

Cred ca toata lumea ar trebui sa aiba niste bunici la tara! - Daca as putea da un decret sa introduc aceasta obligativitate, as face-o. Si la fel si armata! In fine, bineinteles ca pot fi contrazisa!... :-)

Cum ziceam, bunici la tara. Intr-o casuta mica si racoroasa, eventual de chirpici. Din aia, in care trebuie sa te apleci ca sa nu dai cu capul de tocul usii, si sa ridici picioarele, ca sa nu te impiedici de pragul de lemn inalt. Gen 'in casa nu se intra, in casa se urca'!
Casuta care sa aiba soba de teracota. In care se poate praji paine sau face branzoice, alivenci... Casuta cu paturi tari, in care trebuie sa te cateri. Din nou, din categoria 'in pat nu te asezi, in pat te urci'. Acoperite cu toale cu model de covor (cu un chenar roata imprejur, ca un fel de rama, cu model pe baza de flori care are un punct central). Toale eventual din catifea sau plus sau ce-o fi... Sau si mai bine, dintr-un material care inteapa, de nu prea-ti vine sa dormi direct deasupra. De fapt bunica nici nu te lasa sa dormi direct deasupra, pentru ca 'velinta' se uzeaza. Lucrurile trebuie intretinute! Iar pe pereti, iara toale. Cu model iara de covor. Eventual pus imediat in vecinatatea patului, ca cele 2 modele incarcate unul langa altul sa nu se potriveasca defel... Sau ca optiune, tolul de pe perete mai poate avea model cu Tarantele (gen cadana care danseaza sau care este furata din serai), sau cu peisaje din paduri, cu ciute care se adapa la izvor sau cerbi care privesc semet in zare...
Casuta in care sa miroase cumva. Miros foarte usor perceptibil cand ajungi la tara, complet imperceptibil cat stai pe acolo, dar foarte pronuntat cand ajungi inapoi acasa si cand iti dai seama ca trebuie sa iti dai toate hainele la spalat, si alea pe care le-ai purtat si alea pe care nu, caci toate au prins un miros. Miros pe care nu stiu cu ce sa il identific... Poate un miros de praf, de statut, de vechi. Poate un miros de istorie. Sau de intelepciune. Un miros care mi-e drag!...

Se zice ca "Cine nu are batrani, sa-si cumpere!". Eu nu am. Bunici la tara nu am avut niciodata, iar batrani nu prea mai am...

Unde e magazinul asta minune unde se gasesc de vanzare?!?