Doar iubirea din noi si din sufletele celor care ne privesc ne face sa
fim...
- poeti, nu betivi
- femei care-si cauta sufletul-pereche, nu curve
- insingurati, nu ratati
- oameni ce tanjesc dupa implinire, nu smenari
- boemi, nu nesimtiti
- traditionalisti, nu lasi
- onesti, nu badarani
- cumpatati, nu zgarciti
- maturi, nu zbarciti
Dar atunci cand a trecut toata, inghitita in iuresul lacrimilor si in negura timpului... atunci adevarata fata-i ni se dezvaluie, iar ideea ca tot ce ne-a placut vreodata la el poate sa ne placa in continuare, caci acele calitati nu au disparut devine doar poetica si prea penibila in lumina rece a diminetii. Atunci nu mai ramane decat imaginea unui dominat cu nevoie de zgarda si iluzii de independenta, un suflet nesigur care tremura in spatele unor cuvinte, singura sa arma, multe si zgomotoase, uneori cu savori de inteligenta si umor. Dar, pentru cunoscatori, alteori si cu savori de ura neagra si jigniri, asa cum nimeni nu si-a mai permis vreodata... Desi nah, se stie ca cuvintele care taie mai rau decat sabia nu ating decat pe cei carora le pasa. E sarac lipit, cu lipsa de pamant si tara, mama si familie si mai rau, vise si curaj; si cel mai rau, de notiunile in sine. Dar este zen si zice glume, asa ca ce mai conteaza... Caci cui nu le plac poetii boemi, care iti povestesc despre zari albastre?...
