Puterea atrage

Puterea (ma) atrage.
Si cand spun putere, spun: putere fizica, rebeliune, independenta, creativitate, bani, influenta... sau pe scurt: putere.

Si asta o sa ma ucida... caci unii din cei mai rai oameni din lumea asta sunt oameni puternici.

NO 'try'

Do, or do not. There is no 'try.'
-- Jedi Master Yoda

Singing in the rain :-)

Cand ai un pahar pe jumatate gol, pe jumatate plin... alegi sa vezi una din cele 2 jumatati. Eu o vad pe cea goala, dar aleg sa o vad pe cea plina :-)

Nu imi place ploaia, nu mi-a placut niciodata, decat atunci cand nu ploua... sau cand era furtuna. Eram trista in orasul in care ploua mereu. Si ca sa imi alung tristetea mi-am cumparat o umbrela. O umbrela din Paris, mare, frumoasa, scumpa... asa ca in "Paris Street; Rainy Day", de Gustave Caillebotte.

Si am iesit curajoasa pe strada... pitita sub umbrela mea noua. Sa ma plimb. Si eram singura: doar eu cu mine. Si eram fericita...
Si da... ploua zilele astea in Paris... Ploua de nu se mai opreste. Si ploua si in Zurich... Ploua peste tot. Doar ca acum, aici... imi place! Ploua si-mi e bine :-)

I'm singing in the rain, Just singing in the rain
What a glorious feelin', I'm happy again
I'm laughing at clouds, So dark up above
The sun's in my heart, And I'm ready for love

Extraordinary together

I believe we can be extraordinary together, rather then ordinary apart... And I wanna be...

Kill me now!

"C'est ma copine"...
"C'est pour ma femme"...
"C'est ma fiancée qui m'a dit..."

Please, God, kill me now!!
Send a thunder! I am here!!

Roland Garros

Roland Garros, Paris, duminica, prima zi.
José Acasuso - Dominik Hrbaty: 6-4, 6-2, 6-4

José Acasuso... 26 de ani... tot ce vrei :-)
Tenis... I'm loving it!!

Energie vs. Calm

Cuvinte cheie:
* energie, chef de viata, agitatie, efervescenta... Aaaaaaaaaahhh!!!...........
* liniste, calm, echilibru, impacare... :-)

Cand este efervescenta, cauta linistea. Cand este linistita, cauta efervescenta. Niciodata multumita...

Frenezia clipei combinata cu sentimentul reusitei este ceea ce o face sa se simta in viata, este ceea ce o face sa se scoale din pat dimineata. Iar daca toate astea sunt combinate si cu fluturashi... atunci efectul este exploziv.
Dar toate sentimentele astea trebuie sa fie construite pe o baza linistita, pe un echilibru care sa fie acolo, tot timpul cu ea. Calmul este ceea ce o face sa adoarma usor seara si ii da curajul sa fie efervescenta ziua.

Da, auto-analiza este excitanta, iar cand reusesti sa pui punctul pe "i", simti ca ai descoperit Sfantul Graal. Dar in definitiv... si la ce bun?!?...

Cineva, inaintea ta

[Cineva, inaintea ta, Taxi]

N-ai cum...!!!
Dar ai putea... :-)

Cum sa te certi

Putin despre cum sa te certi: 5 Ways to Solve Any Relationship Problem
Sau mai mult de atat... despre arta comunicarii, negocierii, aplanarii conflictelor.

Doi boi

Mestecau molcom 2 fire de paie
Si se adapau din aceeasi galeata
Stateau amandoi sub soarele arzator,
Cu copitele in praful fierbinte.

Inhamati involuntar la acelasi jug
Mereu unul langa altul
Acelasi bagaj in spate,
Aceeasi caruta de tras.

Acelasi bici pocnea la fel,
Intotdeuna pe acelasi drum...
Dar niciodata in aceeasi directie:
Mereu unul hais! si altul cea!...

...la fel ca dragostea noastra...

Vorba de-a bunicei

Nu vrei sa inveti?
Dar nu-i nimic, mama draga! S-o gasi o strada de maturat si pentru tine!!

Otrava

[Here without you, 3 Doors Down]

Portia mea zilnica de otrava... :-)

Alegeri

In fiecare secunda alegem. Uneori alegem sa mutam muntii, in fiecare noapte alegem sa dormim, in fiecare zi alegem sa vorbim, sa mancam, sa muncim, in fiecare secunda alegem sa respiram.
Alegem sa strangem bani departe de celalalt vs. sa traim linistiti alaturi, alegem sa credem ca mai iubim doar pentru ca durerea sfarsitului iubirii este mult prea greu de indurat, alegem sa inselam sau sa fim loiali... alegem in fiecare secunda pe celalalt sa ne fie alaturi si alegem sa luptam 100% pentru a-l avea.
Nothing is for granted! Nobody is forcing you to stay!

Si fiecare alegere este nici mai mult, nici mai putin decat o alegere: uneori usoara, de cele mai multe ori grea. Si fiecare alegere este in ea insasi o alegere. Aleg sa aleg... :-) Si nu a zis nimeni ca trebuie sa fie usor, nu??
Dar nu ma plang, nu vreau sa ma lamentez aici. Doar ca prefer sa vad lucrurile asa cum sunt ele: un sir nesfarsit de alegeri. Si nu vreau sa ma mint ca e usor, ca unele lucruri vin de la sine si ca oamenii buni ajung in rai. Lucrurile "care vin de la sine" nu vin decat pentru ca tu le-ai chemat, cat despre rai... "Fetele bune ajung in rai, fetele rele ajung unde vor!!"

Aleg sa fiu aici, acum, asa. Si e a' dracului de greu, mai ales ca nu imi doresc sa fiu nici aici, nici acum, nici in acest fel...
But this is my choice and I'm standing by it!

Learning & Healing

Learning is like healing. It happens over time.

Auto-manipulare

Stii ce mi-a zis cineva?... A zis ca ce e cel mai misto, e ca cu cat incearca sa isi construiasca lumea de pe blog mai happy si mai frumoasa, cu atat se face mai buna si cealalta, cea de afara, cu partile ei care nu ajung pe blog.

Ai auzit vreodata ideea ca "daca zambesti, ai sa devii mai fericit"? Sau "comporta-te asa cum vrei sa fii, si ai sa devii"?
Cred ca mecanismul este destul de simplu, desi destul de pervers... Este vorba de "insusirea mastii", sau de "adevarul este cea mai buna minciuna" (desi zicala asta are un alt sens la baza)...
Intotdeauna am spus ca cele mai reusite minciuni sunt cele in care cred. Sau cu alte cuvinte, "arta manipularii in interpretare proprie" :-)

Iar acum zic ca... sunt fericita! :-)

Obstacole

Povestea "saritului pe lada cu rostogolire"
Eram in clasa a 5-a la ora de sport cand am invatat cum sa ne rostogolim pe lada, facand o saritura inainte. Ni s-a aratat, ni s-a explicat, am fost pusi la coada si ni s-a zis "dati-i drumul!". Unii au sarit bine, unii mai cu frica, altii au sarit ca si cum toata viata numai asta facusera. Eu am sarit bine, dupa multe chitzaieli, mieunaturi si alte prostii inainte, dar am sarit bine.
Am sarit bine, dupa care am mai tras o portie de chitzaieli si mieunaturi... ca mi se parea greu, ca mi-era rusine de colegii baietzei ca trebuie sa ma rostogolesc cu fundul in sus, ca e prea sus lada, ca nu pot asa repede, ca daca fac mai incet nu mai am suficienta viteza ca sa mai fac si rostogolirea... in fine, prostii "de fetita".

Si dupa ce m-am pregatit singura asa bine sufleteste... nu am mai reusit sa sar. Pentru ca totul devenise prea greu, lada prea sus, fundul meu prea mare, baietzeii prea galagiosi si cu prea multe mishto-uri in program...
Si nu am mai putut sari. Nu am mai putut sari niciodata.

Si acum stau si ma gandesc la viata mea de acum si la toate lazile pe care le intalnesc si peste care trebuie sa sar.
Si in continuare... de cele mai multe ori, ma comport la fel, ca atunci in clasa a 5-a. Si as vrea atat de mult sa nu mai fie asa... sa nu mai fie asa!!!

Imi este frica. Sunt aceeasi fricoasa.

Ballet on Metallica

Ieri a fost prima lectie. Am dansat zambind, am iesit zambind, am mers zambind, am vazut lumea zambind, am ajuns acasa zambind, am adormit zambind... am zambit zambind :)
Asta este doar un montaj de scene de dans puse pe muzica potrivita (No Leaf Clover, Metallica S&M1)...
In realitate nu exista montaje, nu exista decat Balet si Metallica...

Si zambesc in continuare :)... :)

True colors

Incetul cu incetul, zi dupa zi, ceas dupa ceas... imi observ universul. Il vad cum este, cum se schimba, se misca, se transforma, se topeste, devine si redevine... ma ameteste... haos...

Si ma vad pe mine, cum redevin ce nu am incetat niciodata sa fiu: cea care eram cand eram mica. Si incep sa inteleg de ce m-am schimbat atat de mult de atunci, incep sa inteleg de ce a fost nevoie sa o fac si de ce e bine ca am facut-o si incep sa inteleg cum am ramas aceeasi. Mereu aceeasi, exact ca atunci, cu acelasi suflet de cristal pur in mii de culori si cu scoarta neagra, peste care am mai pus inca un strat, colorat de data aceasta. Nu am stiut sa distrug negru, nu am stiut decat sa construiesc colorat...

Ma uit in jur si le vad. Masti frumoase, sclipitoare, autentice si ireale. Trec pe langa mine, zambesc, ignora, invata, vorbesc, se manifesta, traiesc... sufera, plang...

Are sens intrebarea "cine sunt?"... Exista vreo descriere a cristalului, a negrului, a culorilor, a mastilor... sau macar a functiei lor de evolutie?
Haos, haos... atatea tipete!! Haos?!?

So which one is it?... true colors... beautiful or ugly??


But I see your true colors, Shining through
I see your true colors, And that's why I love you
So don't be afraid to let them show
Your true colors, True colors are beautiful
Like a rainbow...

[True Color, Cyndi Lauper]

I'm on the outside, I'm looking in
I can see through you, See your true colors
Cause inside you're ugly, You're Ugly like me
I can see through you, See to the real you...

[Outside, Staind]

Incheietura mainii stangi

[Asta e o preluare din 30.05.2006. Pentru ca am inceput sa am din nou probleme cu incheietura... Uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii........!! Rraazzzzz - nnaaa..........]

Stau si imi amintesc ce simteam acum cateva zile...

Si am o amintire pregnanta despre mana mea stanga. Despre incheietura mainii mele stangi. Ma manca ingrozitor... si asa in permanenta atentia mea spre indrepta spre acolo, spre acea zona de pe incheietura mainii mele stangi... acolo unde sunt venele... acolo pe unde viata mea tipa inspre mine...
Ma scarpinam. In continuu... Ca sa imi treaca senzatia aceea permanenta. Si imi doream sa am un ac sau o lama... ca sa vad ce e dedesubt... in interiorul mainii mele stangi. Inchideam ochii si eram deja inauntru. Aveam un aparat, ca un pistol micut care facea gauri... ca un perforator. Numai ca gaurile se faceau printr-o explozie. De fiecare data cand imi apasam aparatul pe mana, pielea imi exploda acolo. Si venele erupeau dinauntru... Nu imi curgea sange, sau nu in siroaie... Dar cu fiecare explozie mai descopeream cate o picatura, care nu curgea... statea acolo in mana mea... Imi vedeam incheietura ca o mlastina care clipoceste... sau ca niste vulcani noroiosi... Si privind prima gaura, prima explozie imi doream sa fac mai multe... Si nu ma mai opream. Imi faceam gauri, unele peste altele, pana pielea mea nu mai era alba... Devenise un amestec de piele sfasiata pe un fond rosu inchis spre negru... Si nu mai era neteda... Era plina de piele ingramadita in sus, ca niste mici ciupercute unele langa altele, unele peste altele...

Mi-era frica cand ajungeam acasa sa imi privesc cutter-ul din paharul cu creioane... Nu vroiam sa vad daca mai era acolo, daca ma astepta... si nici daca era plin de urma de sange, sangele meu... Mi-era frica sa il caut din priviri... Si nu am facut-o. Ne-am ignorat reciproc: el in paharul lui colorat, eu pe scaunul meu albastru...

In schimb pielea mea era plina de vulcani, care erupeau pe rand cu un "pac!" in surdina. Asta era atunci...
Si acum? Ce se intampla cu mine si cu mana mea stanga acum? Ma uit acum la ea si pielea imi e neteda. Gaurile nu mai exista si nici nu ma mai mananca mana... Totul a intrat in uitare...
Ma duc sa imi iau doza zilnica de ironie. Inainte!... Spre soare rasare!

Sacrificii in iubire

"Nu stiu cati oameni sunt in stare si/sau dispusi sa faca sacrificii in dragoste. Nu stiu cati pot iubi asa...", zise fata sceptica.
"Ooo... ba da. Sunt multi. Sunt sigura de asta.", zise cealalta.

Ghicitoare: care din cele 2 fraze a fost a mea? :)
Ghicitoare si mai mare: in care din cele 2 concepte cred de fapt?

Liebestraum

[Liebestraum, Liszt]
Romantismul, Liszt si Visurile de iubire... sunt intelese de noi toti. Indiferent cat de rosii ne sunt camasile si cat de drepti ne sunt ochii... Dar intelegem la fel?
Oare toti vedem soarele la fel de luminos si iarba la fel de verde? Oare toti radem la fel si simtim durerea la fel?

"If you prick us, do we not bleed? if you tickle us, do we not laugh? if you poison us, do we not die? and if you wrong us, shall we not revenge?"
[William Shakespeare, The Merchant of Venice, Quote Act III, scene I]