Ceilalti lupi m-ar sfasia daca ar sti ca urletul meu e, in realitate, un plans.
[Octavian Paler]

...mai ceva ca pe muste!

Deci... je m'en fous complètement de:
- ce crede x si y
- cine e mai bun sau cine a gresit
- cu mandria mea ranita cum ramane?
- tonul ala care m-a deranjat...

De fapt je m'en fous complètement si de ale mele si de ale altora. Dar le-am pus pe toate la persoana 1sg, ca atunci cand le gandim asa, ni le insusim mai bine.

Pacat ca atunci cand ai vreo napasta se gasesc repede vreo 5-6 "prieteni" care sa rezoneze cu nefericirea ta, care "sa fie acolo", dar odata ce recunosti ca viata ta e faina asa cum e, ramai cam singur. Pentru ca nu mai ai povesti palpitante, intrebari existentiale si dileme antagonice. Pentru ca devii plictisitor, mon cher!

Ne atrage cacatul mai ceva ca pe muste!

(asta asa, ca tot mi-am propus sa incerc superficialitatea ca experiment)

Romancele

Imi plac femeile afurisite, sigure pe ele si frumoase - mi-a zis un francez, vorbind despre romance...
...Sincer, si mie imi plac barbatii carora le plac astfel de femei :-)
[ganduri de 1 Decembrie]

Asteptari

Cand toata lumea se asteapta de la tine ca tu sa faci o treaba, sansele sa o faci sunt mai mari?

Daca respectiva treaba e o chestie pozitiva... as zice ca scenariul se transforma in : toata lumea are asteptari mari de la tine, tu simti presiune sa te ridici la nivelul asteptarilor, asa ca pui osul la treaba si faci ce trebuie sa faci ca sa faci bine treaba.

Daca respectiva treaba e o chestie negativa... scenariul se transforma in : oricum opinia generala e ca o sa o faci de cacao, asa ca daca e sa esuezi nu e asa grav, caci oricum in ochii lumii nu aveai prea multe sanse sa o scoti la capat... asa ca, e cat de cat ok :-)

This is debatable!... Mi-ar place sa vad un studiu facut pe tema asta, cred ca ar trebui sa existe...

Vorbe rele

Imi amintesc reactia pe cat de brutala, pe atat de fireasca pe care am avut-o o data in liceu, cand am asistat la o mica barfa incinsa de niste baieti din clasa despre alte fete din clasa (care nu erau prezente, bineinteles). Reprosurile erau absolut puerile - comentau despre dimensiunea fundului, kilogramele castigate recent si felul in care radeau - barfa clasica as zice. Nu trasaturi de caracter nesuferite, ci detalii fizice, pe care ti le-a dat Dumnezeu, pe care nu poti sa le schimbi nici sa vrei, ci doar sa le accepti.

M-am socat si m-am cutremurat si m-am ridicat si-am plecat de-acolo.

Si primul gand care mi-a trecut prin cap a fost: de mine oare ce zic cand nu sunt acolo? Ei bine, nu am aflat niciodata si nici nu vreau sa aflu vreodata.

Caci vorbele astea rele... barfa asta... nu am stiut niciodata cum sa o abordez. Nu am stiut sa o las sa curga pe langa mine fara sa ma atinga, sa nu o pun la inima. Nu am stiut sa accept niciodata ca "gura lumii e spurcata, mama draga"... sau "lasa, duca-se pe pustii, ca nu se merita sa iti faci tu sange rau din atata lucru"!... Cum, cum sa nu bagi in seama asemenea lucruri? Ca poate a zis asa ca am facut eu ceva rau si poate ar trebui sa imi cer scuze? Ca poate avea dreptate cand a zis ca bluza aia nu imi vine bine (chiar daca a spus-o in dulcele stil barfitor, gen bluza/culoarea/modelul/surasul ala de parasuta/hamesita/ingrata/snoaba) - caci da, dupa o faza din asta eu tot sunt in stare sa ma consum si sa ma gandesc ce am facut rau de-am suparat zeii.
Eu nu barfesc. Iar foarte rarele ocazii cand imi scapa vreo vorba spusa mai cu ciuda le regret amarnic. Si nu ma iert. Si regret si acele momente cand vorbele imi sunt rastalmacite in vreun context anume sau de persoane binevoitoare. Iar uneori rastalmacitorii astia binevoitori sunt si mai periculosi, ca nu stii ce vorbe-ti pot pune in gura si ce poate iesi la final.

Si nu, cu toata frica mea, nu m-a ferit Dumnezeu de oameni cu gustul rautatilor spuse gratuit. Am avut parte si mai am inca, si nu prea am ce sa fac.
Si da, uite ca sufar ca un copil prost atunci cand se bucura Xuleasca, prietena lui Barfulescu, ca as avea burta si ca as purta tricouri mult prea scurte - Really?!

In proportie de 99% barfa nici macar nu este adevarata. De obicei e spusa doar pentru ca Xuleshtii nu ii place fata celui barfit, din diferite motive. Sau doar de-a dracului, sau din gelozie, sau din plictiseala, sau pur si simplu ca sa faca rau. Pentru ca da, si asta e un hobby.

Asa ca tot ce imi doresc eu e sa nu aflu. Pentru ca cica as fi prea naiva sa imi doresc sa nu fiu barfita...
Si ce imi mai doresc eu e ca atunci cand o sa ma fac mare, sa nu mai pun totul la suflet. Ca sufletul vreau sa mi-l incarc numai cu bunataturi, n-am loc si de mucegaiurile altora...

Superficiala

M-am decis sa incerc superficialitatea. Asa cum incerci o haina, doar ca sa vezi cum iti vine.
Nu in viata mea de zi cu zi, ca acolo sunt mult prea serioasa (cred) ca sa reusesc sa par superficiala in acelasi timp (cred din nou). Ci doar aici, in acest spatiu de joaca.

Si doar asa, ca experiment. Ca unul de chimie, asa, in care punem in aceeasi eprubeta o picatura de superficialitate peste seriozitatea care este deja. Sa vedem daca face vreo reactie. Si daca nu, mai punem o picatura. Si tot asa, pana obtinem ceva.
Ceva, orice, dar cu mai putina seriozitate si mai multa... numeste-o cum vrei tu! Eu i-am zis superficialitate, desi poate e cel mai putin potrivit termen dintre toate...

Lejeritate? Je m'en fous-tism? Naivitate? Copilarii?...

Te astept oricat. Totusi grabeste-te.

Research topic: girlz

Today's 16-years old girlz :
"I'm the best damn thing that your eyes have ever seen"

I'm just trying to get it... Not to put it in terms of good or bad. But to get where this is going... Hard to tell... this is why I called it a "research topic" :-)

In conditiile in care ai o pustoaica care isi doreste sa fie si ea integrata intr-un astfel de cerc si sta in puterea ta sa o ajuti, intrebarea care mi-o pun este daca ar trebui sa o faci?
De fapt, mult prea multe se ascund in spatele acestor imagini... si mult prea multe pot decurge dintr-o astfel de decizie... Asa ca ce faci? Grea e viata de adult!

PS: Si nu, astea nu sunt poze din filme sau reviste!! Asta e Bacaul, astazi :-)
PPS: Mi-au zis mie odata niste baieti (si da, numai de la baieti am auzit-o) ca moldovencele's cele mai frumoase. Nu ca as vrea sa contrazic... ..

Idle thoughts

El o privea uimit de tot ce ii spunea.
Si totusi se despartisera doar de cateva ore, iar de atunci stia ca nu se intamplase nimic deosebit. Stia ca ea ramasese sa lucreze si ca asta facuse: lucrase.

Si nu intelegea de unde scotea tot ce ii spunea acum. Cand avusese timp sa se gandeasca la toate astea? Sa le clasifice, eticheteze asa riguros? Sa le judece asa la rece? Cand avusese timp sa se mai si supere pe deasupra?... Asta era culmea!! :-)

- Cum cand? ii raspunse ea. De ieri si pana azi. Asta-noapte, in timp ce dormeam. Azi, in timp ce lucram... .. Nu stiai ca mintea mea e multi-threaded? Intotdeauna voi avea un idle thought care va naste o noua teorie. O noua idee. O noua dorinta. Un nou plan... Nu stiai expresia "ce ti-a mai copt mintea"? Au inventat-o pentru mine! :-)

Versuri din suflet

Cand iubesti...
si esti iubita.
--

Cum ziceam odata... I believe that happy girls are the prettiest girls - Audrey Hepburn
Si mi-s draga mie insami pentru ca-i sunt draga lui - Mihai Eminescu

Iar cand...
Eu te privesc in ochi si-n jur se sterg copacii - Nichita Stanescu

Cu mana stanga ti-am intors spre mine chipul,/ sub cortul adormitilor gutui/ si de-as putea sa-mi rup din ochii tai privirea,/ vazduhul serii mi-ar parea caprui. - Nichita Stanescu

Si desi mi se mai intampla sa...
Sunt trista, dar de tine niciodata - Constanta Buzea
Niciodata, am zis!

In timp

Cred in lucrurile construite cu efort. In timp. Fara graba. Pe indelete. Cu multa constiinta de sine. Si cu rabdare. Si uneori cu umor :-)

Si mai cred ca carpelile rapide nu tin. Si ca intr-un final, carpeala va fi dezamagita dandu-si seama ca e doar o carpeala, iar cel care a pus-o, isi va da si el seama ca n-a facut decat sa carpeasca din necesitatea satisfacerii unei nevoi. Iar atunci, totul va exploda...

Desi... nu intotdeauna se intampla asa. Pentru ca uneori subestimam puterea convingerii...


PS: Sa te fereasca Dumnezeu de prosti. Si si mai tare de cei fuduli.

I :-) people who...

- care ma fac sa rad
- care imi dau energie cu ideile lor
- care ma inspira cu atitudinea lor fata de viata
- pe care ii admir mai ales pentru faptele lor

Uite asa imi plac mie... oamenii ca tine!

Mda, mey! Imi place de tine! E asa rau? :-)

Parinti divortati

- Copiii ai caror parinti sunt divortati sunt altfel.
- Altfel?...
- Da, altfel! Altfel decat noi. Fac chestii ciudate.
Par oarecum mai rebeli si mai liberi, si poate ca de asta uneori ne place de ei.
Dar in final sunt doar ciudati. Si auto-distructivi.
[de la Sister citire, cam cand aveam 15 ani]

Tipete

Asa imi e dor uneori sa aud pe cineva tipand la mine...

--
Cand eram mica mi s-a spus o poveste. Nu stiu sigur daca e o poveste, un fragment de carte sau de film... Si nici nu mai stiu cine mi-a spus-o... ori mama, ori bunica...

Era odata o fetita. O fetita mica, cam de 7-8 ani care traia cu tatal ei intr-o casa cu terasa pe malul marii. Mama ei murise cand ea era mica, sau la nastere...
Si intr-o zi, tatal ei s-a recasatorit. Asa ca fetita avea o mamica noua. Si intr-o zi, fetita a facut o boacana sau ceva rau sau ceva de genul... si mamica ei cea noua a certat-o si a tipat la ea. Fetita a inceput sa planga si a fugit pe malul marii. Tatal s-a dus dupa ea si a gasit-o inca plangand. A intrebat-o de ce plange... Iar fetita a zis:
- Pentru ca sunt fericita! Pentru ca in sfarsit am si eu pe cineva care sa tipe la mine!...

Relaxare

Chiar daca nu reusesti sa intri din prima in pozitia corecta, adapteaz-o la propriile tale capacitati. Apoi trage de tine cat poti, munceste din greu si impinge-ti propriile limite, tinzand spre mai bine.
Si gaseste-ti totodata o pozitie de echilibru, reusind sa te relaxezi in timp ce tragi de tine.

Gaseste confort in efortul depus.

Because I am as good as they say

Let me tell you how this would go.

We would sleep together. And at first, it'd be just for kicks. But eventually, I'd fall for you. Hard. And then you would do what women like you, the bad girls, the ones who like it dirty.. and nasty.. and a little bit kinky, the ones with serious daddy issues do: you'd run. You'd avoid me, you'd be intentionally mean to me.

My savior complex would kick in, so I'd chase you, keep calling you, let you use me for sex on the nights when you'd be drunk or bored. But you're too damaged to appreciate the fact that I am a good guy and I can actually care. And then one day, I would show up at your apartment with flowers or something, trying to woo you only to find you on the couch, screwing a guy 10 years younger than me... :-)

Am I wrong?...
I don't need this. I am a grown man, looking for a grown woman. When you grow up, come find me... Because I am as good as they say!

---
Good scenario! Although I tried to write it from a feminine perspective and the result was just bad. Because if it's a man who says it, it's simply smart. And mature. And I so wanna meet this man! But if it's a woman, it's just another needy woman, looking for stability... Boring and predictable.
And so unfair!

Conversatii cu un om batran

Omului batran ii sunt interzise 3 subiecte de conversatie:

• sa povesteasca cum era pe vremea lui
• sa se planga de cat de bolnav e
• sa dea sfaturi

[de la mama citire, care o citeaza pe bunica]

Desi acuma sincer vorbind... mie imi plac sfaturile astora cu parul nins. Dar doar cand le cer sau am nevoie, e adevarat... :-)

Fav time

Am stat si m-am gandit... la perioada mea preferata din an.
Imi place mult de tot primavara, cand renasti, te energizezi, cand simti cum vara (a se citi vacanta) se apropie, cand incepi sa te gandesti la taramuri straine, care asteapta sa le descoperi, la oameni dragi pe care de abia astepti sa ii revezi. Primavara e asa... usoara ❀

Si am mai stat si m-am mai gandit si m-am mai razgandit...
Si am decis ca perioada din septembrie pana in decembrie e cu totul speciala. Nu e frumos afara, e frig, vant si ploua☂. Mi-e greu sa spun ca "imi place". Si totusi...!☺

E perioada in care muncesti cel mai mult. Cand vrei sa faci cel mai multe, cand trebuie sa termini cat mai multe, caci acusi-acusi se incheie anul si nu ai terminat ce vroiai sa faci. Cam ca vineri, asa... cand tragi-tare sa mai termini ceva pe saptamana asta, cand iti pare rau ca saptamana nu are decat 7 zile, saptamana de lucru nu are decat 5, iar ziua doar 24 de ore, dar cand te bucuri totusi ca vine weekend-ul. Asa si cu sa-i zicem "toamna" asta, desi e ceva mai mult decat doar un anotimp.

Incepe trepidant odata cu scoala, in septembrie. Caci cred ca ritmul meu intern o sa mearga toata viata dupa anul scolar. Si ca orice inceput... inceput de scoala, inceput de an, inceput de orice fel... ador! Apoi continua cu munca. Simpla, energizanta, trepidanta munca. Munca care te face sa cresti, la minte si la suflet. Si se termina molcom cu sarbatorile de iarna. Si cu zapada☃, daca e sa fie cu noroc. Cu caldura, cozonac, familie, prieteni, brad, pisica, cumparaturi/cadouri si miros de mancare♨ à la maman...

I simply ❤ it!

Atat de...

Te iubesc pentru cum esti atat de tu

diferit de atat de eu,

Si pentru cum ma lasi sa fiu atat de eu

diferita de atat de tu.

Te iubesc pentru cum ne despartim

doar ca sa ne adunam,

Si sa ne unim

intr-un cerc: O!

Te iubesc pentru linia dintre noi,

frontiera atat de clara intre minti independente,

legatura atat de stransa intre suflete pereche...

Atat de... |

Te iubesc cu gura, cu pielea, cu sangele, cu degetele, cu ochii...

Iar apoi... apoi te iubesc cu mintea.

Ursului, cand ii este bine, se da pe gheata si isi rupe un picior.
[de la mama citire]

Cu cortul

Ma intreb de ce atunci cand am tot cautat pe la prietenii mei sa mi se impartaseasca din experienta lor de mers cu cortul, nu am gasit pe nimeni cu astfel de povesti?... Pana la urma tot eu eram cea care aveam experienta cea mai recenta si mai serioasa: 10 zile in Apuseni.

A fost o surpriza sa descopar ca ma invart intr-un mediu atat de select, ca notiunea de cort a fost inlocuita total cu notiunea de hotel de minim 3 stele.

Mai stii sunetul de lemne ce pocnesc pe foc, intunericul profund al noptii, lumina puternica a lunii... si senzatia de bine, caldura si de (a)casa de dinainte sa adormi in sacul tau de dormit?

Yoga

I definitely was a Yogi in a past life.
Or a cat. Possibly named Yogi :-)

Glitter in the Air

Have you ever fed a lover with just your hands?
Closed your eyes and trusted, just trusted?
Have you ever thrown a fist full of glitter in the air?
Have you ever looked fear in the face and said, "I just don't care"?

Have you ever felt this way?...


[Pink - Glitter in the Air]

...such foolish games... I've always been described by such feelings, although I think I seem... oh, so rational! :-)
I'm still eating glitter everyday, for breakfast. Feels sooo good!

Supararea - nu se mai merita!

Ei bine, am ajuns si eu sa simt ca unele suparari sunt fix degeaba.
Si ca m-as fi putut foarte bine lipsi de ele, ca de fapt nu am dovedit nimic, nu am putut schimba nimic. Ca pana la urma numai bucuria te hraneste, restul te ucide. O pierdere de timp, de resurse si de energie!...

Iata ca am inceput sa ajung (nu zic ca sunt deja acolo) la stadiul de persoana ingaduitoare. Caci daca ar fi sa ma supar, mi-as consuma o energie pe care nu mai sunt dispusa sa o acord. Nu se mai merita!

Cu sufletul curat

Fericit cel care iese dintr-o relatie cu sufletul curat!
Cel care nu a inselat, cel care nu a mintit, cel care nu a tradat. Cel care a fost tot timpul implicat 100%, cel care a fost acolo, pe baricade.

Caci alternativa e iad. Sa-i gresesti celuilalt nu duce decat la remuscari. Si la nevoie de iertare. Si de reimpacare. Si ajungi sa tot tragi de celalalt de mii de ori... ca poate, poate iertandu-te, ai sa poti in sfarsit sa iti regasesti somnul lin...

(de la Sister citire)

Belle

Daca nu as fi scris aici de cateva ori ca mi s-a zis ca sunt frumoasa, as fi zis ca nu mi se zice niciodata... pentru ca astfel de momente le uit... ca multe altele.

Dar uite ca mi s-a zis. Din nou si din nou.
Si e cu atat mai funny cu cat am cunoscut multe persoane noi deodata sau intr-un timp foarte scurt si de parca s-ar fi vorbit cu totii de dinainte, toata lumea a fost de aceeasi parere si mi-au si zis-o: t'es tellement belle! :-)

Daca mi se mai intampla, risc sa incep sa cred ca au dreptate :))

PS: prin floarea asta mi s-a transmis ceea ce a trebuit sa mi se transmita de la mama, de la bunica, de la sora bunicii, de la strabunica, de la Nigotesti, originea tuturor lucrurilor...
PPS: trebuie sa aflu si cum se cheama floarea asta, ca nu am stiut niciodata. sau poate ca nu e necesar, ca nu trebuie neaparat sa stii sa vorbesti despre lucrurile cu adevarat importante ca ele sa fie importante. important e ceea ce oricum este. iar despre ceea ce vreau sa vorbesc eu acum, este. chiar daca nu vorbesc :-) I'm grateful!

Motive pentru care merita sa fii om

... adica om viu in carne si oase, traind in acest corp, in acest timp, pe acest pamant.
Pai daca vii de pe alta planeta si habar nu ai despre ce vorbesc, atunci incearca urmatoarele si vei intelege:

1. sa ai un orgasm. sau doua, consecutive. sau... :-)
2. incearca un drog usor. si eventual apoi intoarce-te la punctul 1.
3. ajuta pe cineva. schimba viata cuiva in bine. si fa-o sacrificandu-te. sacrificand mult.
4. epuizeaza-te fizic. apoi bea apa.

Fate

Do I believe in fate? Destiny? Meant to be?
Well... I do and I don't. Or better said... I don't and then I do.

...
Primul gand ma duce la o intamplare de cand aveam cam 7-8 ani. Aveam o prietena adventista, "prietena mea cea mai buna" de la acel moment, si crede-ma, aceasta notiune era incarcata de conotatii puternice. Da, de cand ma stiu am fost 1000% trup si suflet in relatii. In orice fel de relatii. Si cu atat mai mult in relatiile de prietenie sau in cele amoroase. Dar asta e o alta poveste, potrivita unui alt moment. Revin... Si imi era draga prietena asta si ne petreceam tot timpul impreuna, vorbeam la telefon toata ziua, ne destainuiam tot si aveam secrete si jocuri numai de noi stiute. Ce mai, it was me and her against the world! :-) Si pentru ca, fiind adventista si cu atat mai mult, fiica de pastor, era mult mai in tema cu povestile si conceptele din biblie. Din biblia adventista adica, caci bunica mea intotdeauna a sustinut ca ei au "o alta biblie". But anyway, prin ea mi se dezvaluia un intreg nou univers, perceput la momentul respectiv ca niste povesti. Povesti frumoase, imi placeau...
Ca o paranteza, imi amintesc ca prietena mea adventista (care nu manca carne de porc) mi-a aratat in biblie cum ca scrie sa nu mancam porc. Da, imi amintesc ca am vazut cu ochii mei asta intr-o biblie crestina. Ceea ce nu mi s-a mai intamplat niciodata dupa, caci nu am mai gasit niciodata pasajul. O fi avut dreptate bunica cand zicea ca e "o alta biblie"...
Ehh... si uite asa se intampla intr-o zi, dupa o lunga perioada de ascultat pilde din biblie povestite in maniera adventista, ca ajung acasa la mama cu o lucrare la mate la care luasem o nota mica. Suficient de mica, cat sa merit o cearta pe tema asta. Dupa ce ma ia mama la bani marunti si ma tot intreaba "da' acolo cum de nu ai stiut sa faci?", intr-un final, incerc sa ma apar timid zicandu-i ca... daca asa a vrut Dumnezeu... Nici mama si nici bunica nu au putut sa se contrazica cu mine sau sa imi demonstreze ca Dumnezeu de fapt vroia sa iau o nota mai mare, dar ca numai din cauza mea am dat-o in bara, dar au putut amandoua sa se enerveze cumplit si intr-un final mi-am luat-o. Si nu, nu mi-au interzis sa mai fiu prietena cu micuta adventista, caci familia mea nu s-a bagat niciodata intr-o maniera atat de absurda si brutala in viata mea, dar m-au tinut sub observatie.
Anyway, asta doar ca sa povestesc prima mea intalnire cu notiunea de soarta.

Iar de-a lungul timpului am fost educata si am trait in spiritul expresiilor de genul daca vrei, poti sau just do it de la o reclama Nike sau tot ce trebuie e sa vrei. Si uite asa afirm sus si tare ca nu cred in soarta. Caci soarta ti-o faci singur.

Au paradis: menu du jour

S-a gandit cineva cum arata Paradisul? Da, o gramada...
Dar s-a gandit cineva ce gust ar avea Paradisul? Hmm... eu as alege ardei copti cu smantana, each day, every day!

Cam asa am facut vara asta, timp de 2 saptamani... acasa...

Parvenitism

Mult timp nu am stiut ce e aia. Pana cand am citit in aceeasi vara, pe nerasuflate 3 carti pe aceeasi tema: Rosu si Negru, de Stendhal, Bel Ami, de Maupassant si Ciocoii vechi si noi, de Nicolae Filimon. Si atunci am inteles. Teoretic.

Recent am auzit o poveste a unei tipe pe care o chema cu 2 de "de" in numele de familie, de origine franceza (dupa tata) si vietnameza (dupa mama), care vroia sa se casatoareasca cu un francez, dar care saracul nu avea nici un "de" la nume (deci fara sange nobil). Si culmea, mama vietnameza (!!) nu era de acord cu aceasta casatorie. Pe ce motiv? Ca baiatul nu era de vita nobila (ca ea!)! In fine, whatever.

Iar de curand mi-am luat si examenul practic. Caci am fost capabila sa identific singura si pe loc o dovada spontana de parvenitism. Trist moment! Trist, caci nu ma asteptam la asta de la x. Stiam bine ca scopul suprem ii este sa se integreze 200% in societatea franceza, caci, asa cum motiva, atata timp cat traiesti in Franta, nu poate fi decat practic si nu poate sa iti faca decat bine aceasta atitudine. Sa vorbeasca perfect franceza, sa nu mai aiba deloc accent, sa fie la zi cu cultura de masa franceza (presa, emisiuni radio si tv), sa aiba o opinie avizata asupra politicii franceze. In fine, hai sa zic "de ce nu?"...
Dar de ce sa capeti astfel de obiceiuri frantuzesti si sa nu mai ai incredere in prietenii tai romani? De ce sa fii automat de acord cu tot ce zice francezul? De ce brusc, pe toate gentile tale sa scrie L... (firma definita ca fiind cea mai accesibila dintre firmele scumpe)? De ce sa ai pe maini numai diamante? Si din nou, hai, nu zic nu, bune si astea, dar de ce numai astea? Pana la urma... in fine, dupa cum ziceam, whatever.

Poate mi se pare, poate ca exagerez, poate ca sufar degeaba. Sau poate ca pur si simplu nu e treaba mea! Dar uite asa, sufar si imi pare rau si mi-e ciuda! Caci mi se pare ca Franta mi-a furat un prieten. Ca si cum as fi avut de unde...

Concluzie: Am sa fiu o prietena model si am sa fiu fericita pentru prietenii mei care isi gasesc fericirea. Fie ea si in diamante sau in Louis Vuitton. Caci e mai important ca au gasit-o decat unde au gasit-o, nu?...
Totusi povestea asta ma intristeaza. Si ma enerveaza ca am pierdut 2 zile de tristete pe asa ceva... Sper sa ma imunizez cu timpul...

Efect de vacanta

Ma intreb daca vacantele dese (si inevitabil, mici) pot produce efectul asta de mind.refresh() care apare dupa dulcea vacanta mare. Ce misto expresia asta: vacanta mare! Caci da, dom'le, e vacanta si nu concediu, si e mare si nu mica. Caci marimea conteaza, evident. Pe langa calitate, greutatea, forma dreapta si culoarea vermillion.
Si daca nu, atunci cum as putea face sa il reproduc? Ca pastilutza de chef inca nu am inventat-o. Problema inca e la faza de studiu in laborator. Pe piata iese de abia maine.

Pare simplu si ca toate lucrurile simple, de fapt nu e :-)
Cum faci, dom'le, sa ai chef in fiecare seara sa citesti tot internetul, sa termini tot ce ai de lucru, sa iti suni toti prietenii, sa citesti toate cartile, sa te inscrii la cel putin 5 sporturi, care mai de care la ore mai imposibile, sa gatesti toata cartea de bucate (si cele 364 de pagini sunt prea putine), sa downloadezi toata muzica ascultata in ultima vreme (nu, cei 8G de pe iPod nu sunt suficienti. si nici cei 240 de pe iBlackDress), sa joci toate jocurile si sa mananci toate murele...? Ei, asta din urma e rezolvata deja.

Bai, nu stiu! Am sa sun un prieten. Ma duc s-o sun pe mama ☺

Stabilitate vs. pasiune

Ai mai vazut om fascinant, energic si 100% carismatic care sa fie multumit de a sta locului in caldura specifica unui camin, langa o femeie de isprava, promovand respectul reciproc ca valoare primordiala in viata?

Eu nu!

sms

...my cheeks are turnin red, I'm searchin for the words inside my head... I'm feelin nervous, tryin to be so perfect, 'cause I know you worth it, you worth it...

So close no matter how far, couldn't be much more from the heart / forever trust in who we are / and nothing else matters! Never opened myself this way...

[18.08.2004]

Dor...

[Together Again - Janet Jackson]

Pentru toti de cei care imi e dor... atat de dor...

Cuz I can see your star

Shinin down on me... :-)

Murim

Ziceam cu putin timp in urma ca am inceput sa imbatranim.
Ce nu am zis... pentru ca nu stiam, pentru ca e genul de intamplare de care zici "asa ceva nu mi s-ar putea intampla niciodata"... e ca am inceput sa murim.

Fie-i ţărâna uşoară!

Stii sa fii singur?

Ca sa poti sa ii faci pe ceilalti sa rada, trebuie sa stii intai sa zambesti cand esti singur.
Ca sa nu ai o viata plictisitoare, trebuie sa stii sa nu te plictisesti cand esti singur.
Ca "sa iti fie bine" (ce expresie generala, da' buna...), trebuie mai intai sa iti fie bine cand esti singur...
Tie ti-e bine singur?...

Singuratatea este etapa necesara spre "restul". Subliniez etapa. Subliniez restul.
And I am ok with my alone self... Good! :-)

SuperT

In sfarsit mi s-a intamplat ce tot asteptam sa mi se intample de mult timp... am vazut tricoul meu pe altcineva... Din pacate nu am nici un drept de exclusivitate pentru supersiteul meu cu supertricouri pentru supergirl and superbf... and even for the supersister...
Adevarul e ca ar fi si greu sa nu imi vad tricourile pe altii, avand in vedere ca am cumparat jumate de site pentru mine si cealalta jumate pentru baiat... asta dupa o negociere sangeroasa pe "cine ia ce" :-)
Si si mai grav... cumpar in continuare (I should stop :D... Should I?...:O)

Buy. Trash. Repeat.

Buy. Trash. Repeat.

Toate-s vechi si noua toate

Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine... 

[Glossa, Mihai Eminescu]

You Owe Me Nothing In Return

[You Owe Me Nothing In Return, Alanis Morissette]

Si iata ca am ajuns sa ma regasesc si in cantecul asta pe care il detestam atata. Zic detestam, pentru ca versurile mi-au fost dedicate ca intr-o declaratie de dragoste... si desi par sa descrie iubirea perfecta, eu le percepeam mai degraba ca fiind sentimentul necesar instaurarii pacii universale in lume decat ca descriind dragostea arzanda si neaparat bidirectionala dintr-o relatie. Si pana la urma nu am cautat niciodata sa instaurez vreo pace mondiala in relatia mea, iar asocierea mi se parea total imposibila...

Dar acum... acum m-am intors la el. Funny as this might be... m-am intors la el.
Gen... Tot respectu' si toata stima, Dom'le Comandor-Colonel!

Liniste

Ma intreb ce te face mai pregatit sa inghiti viata?...
Copiii care au vazut monstrii in propria familie, oare sunt mai pregatiti? Caci e sigur ca cei care au fost inconjurati de dragoste cred ca in lumea asta nu exista decat frumos, pentru asta pun eu marturie! Bine, asta pana cand intra cu capul intr-un zid care nu se inmoaie nici cu iubire, nici cu frumos.

Cica... “Incetezi de-a mai fi tinar cind intelegi ca, pentru a-ti impartasi o durere, trebuie sa cauti timpul potrivit”. (Cesare Pavese – Meseria de a trai)

Bunica obisnuia sa imi zica "spune, mama, ca daca nu ne spui noua, cui sa spui?"... De cand ma stiu nu am fost niciodata de acord cu asta, caci eu aveam de spus exact acele lucruri pe care nu le povestesti nici bunicii, nici mamei... ci doar prietenelor rebele, baietilor cuminti sau prietenului ganja. Dar vine o vreme cand nu mai trantesti usi, nu mai tipi, nu mai plangi, nu te mai plangi la prieteni, nu te mai inchizi in baie, doar in tine, asteptand "timpul potrivit"... O vreme linistita, din care nu te mai intorci niciodata inapoi, caci procesul este aparent ireversibil. Si dupa ce intelegi aceasta liniste, dupa ce ti-o insusesti, te intrebi "ce sens are" sa mai faci o criza, caci nu ar fi decat penibila si degeaba. Caci n-ai gasi nici intelegere, nici ajutor in ochii celorlalti, ci doar... disconfortul pe care il produci lor cu lacrimile tale...

Si iata ca nici aici, in locul unde vroiam sa fiu penibila, depresiva, destrabalata, indragostita, dramatica, nu o mai fac... Caci ce sens mai are?...

ups!

Ça me fait trop rire, ça!!... :)

Disappointed

My imaginary friend is pregnant!
And she started enjoying all-inclusive Dubai holidays!

//me is terribly disappointed... fuck, the world is crumbling!... :(

Lovely love

Well... maybe it's time to be clear about who I am.
I am someone who is looking for love!
Real love.... Ridiculous... inconvenient... consuming... "can't live without each other" love!...
... and I don't think this love is here...

[Sex and The City - season 6, episode 20]

Contradiction

Lady Contradiction! Charmed!...

No matter what it's said about me, the opposite is often also as true!
'Cause I am both strong and weak, fearful and courageous, trusting and distrusting, defender and provoker, sweet and sour, aggressive and passive, bully and weakling, on the defensive and on the offensive, thinker and doer, group people and soloist, believer and doubter, cooperative and obstructionistic, tender and mean, generous and petty—and on and on...
Opposites are my "fingerprint". Or at least this is what they say...

... the good news is that I can't get bored! Ever! ;)

Selfish

If I am selfish about something, it's about keeping the happy moments to myself...
Because MY joy, MY happiness, MY smile are only mine and mine to carefully give away... from time to time... to my very special dear ones...

Vacanta

E incredibil ca cand ai cu cine, nu poti!
Iar cand vrei, n-ai cu cine!

Comunicare

Cea mai mare provocare zilnica pentru noi, oamenii normali* este comunicarea. Comunicarea eficienta, adecvata... adevarata.

Si asta fie ca e vorba de comunicarea intre 2 persoane, de comunicarea intr-un grup sau comunicare cu masele. Caci cate feluri exista de a-ti structura discursul x cate perechi de urechi te asculta = o infinitate de posibilitati...

* si prin "oameni normali" ma refer la noi, marea majoritate care, slava cerului!, nu avem probleme majore**
** iar prin probleme majore ma refer la probleme de Doamne fereste!, probleme de viata si de moarte, de sanatate fizica sau mentala a noastra sau a cuiva foarte drag si apropiat

Right love

How do you know? Are there signs? Fireworks?
Is it right when it feels comfortable? Or is comfortable a sign that there aren't any fireworks?
Is hesitation a sign that it's not right? Or is it just a sign that you are not ready?

In matters of love, how do you know when it's right?
[Sex and The City - season 4, episode 12]

Dislikes

Nu mi-a placut niciodata sa cheltui banii altcuiva. Mi se pare degradant si umilitor.
Banii dau celuilalt putere asupra ta. Iar asta iti ia din libertate. Banii indatoreaza. Si nu vad de ce m-as lasa indatorata asa... Indatorata cu o fapta buna sau un gest frumos, da, cu placere datornica! Dar cu bani... bleah! Si bleah pentru toate fetele care o fac!

In acelasi timp nu am apreciat niciodata prietenii (as in boyfrienzii) care nici o cafea/suc nu erau in stare sa dea. Nu de fiecare data, doamne fereste, asa as cadea in varianta "a trai pe banii altcuiva", dar nici niciodata... Un cuvant invatat de la constanteni care merge bine este... chitros, pare-mi-se...

Nu mi-au placut niciodata oamenii care fac ca tine, desi stii ca opinia lor e fix pe dos (caci te-au contrazis inainte). Imi dau o senzatie acuta de nesiguranta si mai ales de pup-in-curism. Ceea ce ma face sa imi fie frica de ei... brrr...

Iar in ultima vreme am inceput sa descopar o alta rasa. Aia carora le suna ceasul biologic. Si care confunda ce e veritabil cu nevoia.
Exemplul cel mai simplu e cand crezi ca o mancare e buna doar pentru ca ti-e foame.
Exemplul cel mai pervers e cand confunzi iubirea cu sexul. Si mai si strigi in gura mare "te iubesc", cand tot ce ar trebui sa spui e "te vreau là, maintenant, tout de suite"!
Exemplul cel mai trist (care a trecut asa tare limita de perversiune, incat e devenit trist, foarte-foarte trist) e atunci cand crezi ca vrei sa te casatoresti cu x, doar pentru ca ai ajuns tu copt de maritis (sau alta varianta foarte intalnita: pentru ca prietenii tai au inceput sa se casatoreasca) si it just happens ca la momentul curent esti intr-o relatie cu x. Ce, vrei sa imi zici ca x e mai bun(a) ca y?! Ha ha! Nope, e doar mai la indemana!
Si totul devine si mai trist... cand vrei un copil. Vrei un copil pentru ca vrei un copil, al tau - sau doar pentru ca ai inceput sa vezi in jurul tau prietenii care au copii si vrei si tu (da, culmea e ca merge exact ca atunci cand erai mic si vroiai si tu masinuta sau papusica pentru ca vedeai la altii). Si nu, nu vrei un copil cu x, ci doar vrei un copil. And it just happens ca esti cu x, ca x vrea si ea/el un copil si... care e concluzia "logica"? - Ca brusc, crezi ca vrei un copil cu x. Pacat ca copiii nu se pot face singuri si pacat ca totul depinde asa tare de ceasul biologic si de varsta la care te coci pentru a face toate astea... in primul rand mare pacat pentru copii, ca nu au nici o vina si pe urma mare pacat pentru tine si pentru tot restul vietii tale...
Si pur statistic vorbind, exista asa multe povesti in care un el sta cu x muuulti ani fara vise, dorinte comune, ce mai, fara sens!... si apoi auzi ca s-a paxat/ logodit/ casatorit/ avut un copil cu y dupa 2-3 luni de relatie. Si te intrebi de ce? :-) Ei, uite de aia!

Si asta cu "la indemana" imi aminteste de o alta categorie care nu imi place... aia care se multumesc cu ce pica. Doar pentru ca e "good and simple enough". But not the best you can get (best as in "best for you")!!... In genul... frumusica, gateste, fara gura mare et elle couche... mergeee! Ce mai... o luam de nevasta, ii facem niste copii si pe urma incercam din rasputeri sa traim fericiti pana la adanci batranete, fara sa ne mai gandim la y,z... :-)

Ei bine, mie imi placi tu pentru ca nu esti ca ei, toti ceilalti!
Because you are and you love the challenge, the surprise, the secret!
Because you know how to dream... the dreams!

Luna de miere

Au descoperit si romanii cu bani Punta Cana, Republica Dominicana! Muuoaaamaaa, ce cul suntem!!

Aparent prosoapele in forma de lebadutze si inimioare puse pe patul matrimonial si inotatul cu delfinii e super pe val, tu!! Ca sfanta taina a casniciei e in pericol daca nu e binecuvantata si de nisipul suficient de alb si de marea suficient de turcoaz!

Arrrghh!...

Ce ai zice ca in luna noastra de miere sa mergem sa construim o casa pe malul marii? Sau sa taiem lemne si sa ne incalzim la foc? Sau sa luam un rucsac in spate si sa ne suim aleator in trenuri? Sau ce zici de trans-siberian? Sau hai sa mergem spre Polul Nord, sa vedem pana unde putem sa inaintam? Sau sa o luam in sus, pe munte, spre cer, sau in jos, spre adancuri?... Sau hai in delta!! Da, din nou in delta, acolo unde cerul se uneste cu pamantul, unde nu mananci decat peste dimineata, la pranz si seara, unde te mananca tantarii... Sau hai in Retezat sau Apuseni, ce poate fi mai simplu?!... Sau hai sa dam cursuri de "bun-simt" (asta e cea mai grea materie ever) la copii de 7-11 ani... Sau intr-un oras unde totul e diferit fata de tot ce ai cunoscut pana acum: Tokio, Bombay, Dakkar, Cape Town, Shanghai, Rio de Janeiro... sa ne pierdem pe strazi si sa ii adulmecam aromele pietelor...

Let's do things for a reason! Our reason!

Uite asa!

Uite asa vreau!
Cand am vrut sa arunc poza asta, mi-am dat seama ca nu se poate! Nu se poate! Visurile nu se arunca la cos, caci o data cu ele te arunci pe tine!
Si pana la urma iubesc cu tot sufletul meu tot ce mi-a stat alaturi la greu! Plain and simple!
Uite asa, bre! Uite asa vreau!

Sapun de casa

[reloaded]

Cred ca am mai scris de mii de ori pe subiectul asta. Cred ca am mai vibrat de milioane de ori pe subiectul asta - tu nu te-ai plictisit?
E destul de simplu: casutza asta trebuie sa fie a mea. Si asta nu inseamna proprietate, ci doar sa fie in mine, mereu accesibila, calduroasa cand ma intorc in ea si sa nu ma judece cand o uit... Cam ca o femeie buna, asa: mereu disponibila si iubareatza. Nu cer multe, nu?... Avantajul e ca fiind a mea, e exact cum vreau sa fie!

Deci... casutzaaa! Da, dom'le, scris cu roz, ca sa nu avem dubii!
Cu leagan in gradina, fantana (sau cismea) cu sapun de casa si apa rece, rece...
Mhmm...

Different

Am decis sa imi asum diferenta. Tot timpul am vrut sa fiu la fel, nereusind niciodata.
Dar nu am sa ma duc nici la cealalta extrema: sa incerc sa fiu diferita. Caci a fi diferit nu e un scop in sine; nu pentru mine. E suficient asa cum sunt...

Because different is just beautiful. Amazingly beautiful...

don't

Just... don't do it.
Because you know me so well and you know that it would hurt me. Because this always hurts me. So, so badly...

You thought of asking me how I feel about this? Well, don't. Because I would tell you that's it's ok. And it's not. It will never be. And I can't tell you more then this... How can I explain why I feel pain when a knife is entering my flash? I just do... this is the way I am. Maybe I shouldn't be this way, but I am, damn it! And I am so, so sorry for that... I don't know what I can say more... And you know me so well...

Or maybe I am wrong. Maybe you don't know me at all. Maybe you never did. Maybe it was all in my head, nothing real, just another fool's dream... Because if you do know me, you wouldn't do such a thing, would you?... Of course you wouldn't, because this would be just evil.

In the end, this seems simple... is it?... Because I am sure you know me. Because I am sure you are loving and so kind. And not doing it wouldn't hurt you or make much of a difference for you, but doing it would hurt me. It would crash a piece of me. A very shy piece that needs care to flourish. A piece that you used to love and maybe you will again, a piece that I need...

So, just don't...please...


[Later Update] Well... you did it! How could have I have been so naive to even hope otherwise?!... Well, my naive wonderland is amazingly beautiful, except when reality shits all over it... Thank you, sir, may I have another one, please?!

30s

Ma uit la pozele oamenilor (da, stiu, pierd prea mult timp cu asta)...
Ma uit la fete, la cum au fost si cum sunt, ma gandesc la cum vor fi...
Exista dintotdeauna frumoase si urate. Exista tinere si mai putin tinere :) Iar la cele mai putin tinere, ma uit si vad ca unele arata bine si altele mai putin... (vad ca sunt politicoasa in exprimari)

Iar cele mai putin tinere... hmm... subiectul asta ma pasioneaza :-)
Am impresia ca viata majoritatii se rezuma la facem copii si chefuim. Poate ma insel si poate sunt aspra in judecata, poate... Dar asta e ceea ce vad la varsta asta. La varsta majoritatii din jurul meu. Si nu in ultimul rand, asta e ceea ce vad la cei de +20 de ani. Viata curge monoton, servici-acasa si e marcata doar de chefuri. Cand zic chefuri, zic sarbatori, concedii, weekend-uri.

Bine, poate doar asta e ceea ce se vede in poze. O gramada au copii mici, iar parintii mandri, nevoie mare, fac de zor poze la plozi. Iar la chefuri, iara poze. Ca deh, cum ii sta mai bine unei femei decat intr-o rochita frumoasa de seara sau de cocktail, fardata si parfumata (de se simte doar cand vezi poza)... si cu ce ii sta mai bine unui barbat decat cu burta la inaintare, cu femeia langa si cu paharul in mana. Si drept urmare, iara facem poze... ca avem cu ce, bah, avem cu ce (ne mandri)!

... in fine, ca despre femei faine vroiam sa vorbesc... :-)
Frumoasele au fost intotdeauna frumoase, si frumoase sunt si pe masura ce inainteaza in varsta.
Pe urma mai sunt cele care se cred la 20 de ani. Au inca corpul care sa le sustina minciuna, foarte multe din ele sunt inca nemaritate, iar cele care sunt maritate, nu au prea multa vechime in casnicie, iar sotul burtos inca se mai mandreste cu ele. Si toate sunt blonde. De ce doamne, de ce?? Sau daca nu blonde, atunci o culoare oarecare, dar care e clar ca nu e o culoare pe care a dat-o doamne-doamne la cineva in mod natural. Si in final, arata toate ca trase la xerox....

Si mai sunt alea "aranjate natural" :-) Asa e un paradox expresia asta... Pai ori aranjate, ori natural?! Nici, nici, ci amandoua - asta ca sa vezi cat de greu e de realizat chestia asta, ca nici sa o explici nu poti prea bine...
Uite, cam asa... Jane Birkin la 58 de ani. Si e si machiata, si aranjata... Dar sincer ca nu seamana cu nimeni de varsta asta din Romania.

Concluzii? Nu stiu... Kilograme putine, dar cica nici prea putine; oricum, asta cu "prea putine" nu cred sa fie vreodata o problema. Pe de o parte, intelepciunea romaneasca zice ca bunicutzele cu falcutze au riduri mai putine - ca deh, pielea se intinde mai bine peste un strat de grasime. Dar pe de alta parte, ma uit la frantuzoaicele in varsta, si celebritati din poze, si de pe strada... si cred ca prefer intelepciunea à la française!... Altceva, sport. Nu epuizant, dar constant. Mereu, mereu, mereu, toata viata.... Altceva, pielea hidratata. Mereu, mereu. Si sincer cred ca nici nu conteaza prea mult daca ai dat pe crema 200E sau doar 10E. Conteaza sa o folosesti. Sistematic... Altceva, incep sa cred ca tinuta mai casual avantajeaza mai bine. Ce atata par pe bigudiuri, facut permanent, proaspat tuns, cu varfuri perfecte, care face valuri perfecte (asa cum visez si eu uneori :-)), ce atata "ca scos din cutie"? (concluzia asta cred ca are legatura si cu acceptarea mea recenta a faptului ca parul meu nu o sa arate in veci "ingrijit") Ce atatea fuste, sacouri, camasi si stofe? Jeans si o bluza-tricou ce are?...

Oricum, o concluzie e sigura. Uita-te intotdeauna in oglinda inainte sa iesi din casa, dar niciodata prea mult :-)

...Si vazand cum e toata dracia asta care se cheama viata, pai nu mai bine sa invidiezi lautarul din metroul in Paris, care ii da la scripca asa bine si care iti povesteste ca are 12 copii cu 6 femei diferite si ca ii iubeste pe toti la fel de tare? Nu cred sa se gandeasca la cate riduri are... si probabil ca nici la cati bani are in buzunar. Nu vrea decat sa iti cante si sa iti placa...

Zambeste!

Zambeste, mai fata!

Nimic nu uram mai mult decat cand mi se zicea asa. Si slava cerului, mi s-a zis de multe ori asa la viata mea...

Una din cele mai clare amintiri este de cand eram mica si ma duceam la ora de pian imbracata in geaca mea de fas alb cu rosu, baticutz alb cu buline rosii la gat si bascuta pariziana rosie pe cap, mapa cu partiturile sub brat... probabil ca aveam si parul prins in 2 codite, ca asa il aveam mai tot timpul in vremea aceea... Si aproape ce ajunsesem in fata scolii, ma opresc 2 doamne (gen bunicute cochete) care imi zic: "Zambeste, fetita, ca esti frumoasa!"... Acum ma gandesc ca m-or fixat cu privirea de departe si m-or fi discutat bine pana ce au ajuns in dreptul meu :-) Si in aceeasi zi, dupa ce am ajuns la ora de pian, asteptam pe sala sa inceapa ora si a trecut o profa pe langa mine (nu o cunosteam decat din vedere) si mi-a zis acelasi lucru... De 2 ori in aceeasi zi.

Iar cea mai recenta data cand mi s-a zis sa zambesc un pic eram la ski, anul asta. Coboram o panta ingrozitoare, in afara pistelor, printre brazi si damburi. Si am trecut pe langa prof cand mi-a zis sa ma mai relaxez putin si sa zambesc. Fix de asta nu imi ardea!

Si intotdeauna m-am intrebat de ce mi se zice asta. Pentru ca sunt mult prea urata cand sunt serioasa si oamenii nu vor sa ma mai vada asa? Sau pentru ca atunci cand zambesc sunt asa frumoasa, ca oamenii vor sa imi mai vada acea fata?

Iar ca simplu principiu, ma enerveaza sa zambesc doar ca sa multumesc gloata, la comanda sau cand nu simt asta. Multe printzipii, dom'le...

Imbatranim

Da, asta se intampla. Si cu mine si cu cei din jurul meu. Bine macar ca o facem impreuna...
Pe de alta parte, de fiecare data cand ne revedem ne numaram ridurile si kilogramele unii la altii si speram din tot sufletul sa nu le avem noi pe cele mai multe. E un fel de concurs mascat... pervers concurs...

Concentrare

Am probleme de concentrare si de memorie.
Ma intreb daca chiar sunt reale sau exagerez?...

Incerc sa scriu. Sa redactez. Incep o propozitie si nu stiu ce vreau sa scriu in ea. Dar o incep totusi caci altfel mi se pare ca as uita si inceputul. Apoi ma opresc, pentru ca nu stiu ce vroiam sa spun. Incerc sa o continui, construind-o un pic cate un pic, cuvant dupa cuvant... dar la sfarsit nu e decat, in cel mai bun caz, o constructie buna gramaticala, dar nu transmite mesajul. Mesajul.

Si asa ajung ca propozitiile mele sa fie in mare parte un colaj din alte propozitii intalnite in alte parti. Plagiat... in proportie mare.

E greu a naibii!...

Presiune sociala

Ma intorc oarecum la acelasi subiect: casatoria.

Mi se pare ca toate fetele de 20+ de ani isi doresc asta. Exista cumva, undeva intiparit in subconstientul feminin romanesc (zic asa, ca poate e diferit la alte natii) ca "trebuie sa te casatoresti". E un scenariu clasic, prin care trebuie sa treaca toata lumea, si prin care toata lumea isi doreste sa treaca (iar cand zic "toata lumea", ma refer, evident la "toate fetele"): liceu, facultate, casatorie, copii =>;... om "la casa lui".
In fine... exista diverse psihologii. Nu toate fetele gandesc asa. Dar multe o fac...

Nu stiu de ce e asa. Chiar nu stiu...
Nu imi vine sa acuz mamele. Si nici mass-media. Poate as acuza bunicile. Si "societatea", ca suna suficient de general, cat sa nu stii ce anume se ascunde in spate. Dar clar... e efectul unei presiuni sociale.

Si apoi iti trece. Dupa ce la 20+ de ani nu te-ai casatorit cu cel care bagai mana in foc ca iti e alesul inimii, sufletul pereche, dragostea adevarata si eterna, Fat-Frumosul... ce mai, sortitul! A se citi cel ales de la inceputurile lumii prin farmece ceresti sa iti stea tie alaturi... harazitul :-) Dupa aia iti trece. Si bine, Doamne, ca iti trece! Ca asa, cu mintea proaspat venita la cap, poti sa vezi problema din perpectiva, mai relaxata. Si poti sa analizezi rational institutia matrimoniala, cu toate +urile si -urile ei. Fiind mai detasata, ii vezi mai clar avantajele si dezavantajele, ajungi sa iti dai un raspuns mult mai convingator la intrebarea "tu vrei sa te casatoresti?", iar imaginea pe care ti-o faci despre "ce inseamna sa fii casatorit" e mult mai realista.

Mi-ar place atat de mult sa pot schimba tipul asta de gandiri gresite ale atator pushtoaice... Dar probabil ca intelepciunea vine cu varsta si nu exista metoda prin care sa o grabesti.

Nu degeaba am zis de atatea ori ca mi-ar fi placut sa ma nasc batrana si sa traiesc in sens invers :-)

Dupa 10 ani

Obisnuiai sa o tii de mana si sa ii spui ca o iubesti. Ai plans atata dupa ea... Si ai declarat hotarat ca atunci cand te-a lasat, ti-a marcat viata pentru totdeauna. Si cunoscandu-te, intr-adevar, cred ca asa e...

Acum ca i-ai vazut pozele de la nunta, fericita langa tipul pentru care te-a lasat... Ai inceput sa ii privesti mai cu atentie barbia dubla si cele cateva kg pe care le-a pus de atunci si sa te bucuri cu un ranjet de hiena ca "ce bine ca nu esti tu in locul mirelui". Si bineinteles ca  nu ai uitat sa adaugi ca arata "ca o vitzica"...

Ea, prima ta iubire? Ea, fata dupa care ai plans atata? Ea, fata care ti-a schimbat viata total, caci o data cu ea, ti-ai pierdut si prietenul cel mai bun si increderea in oameni si tot? Tocmai ea?... O "vitzica"? Asta e tot ce a mai ramas din tot ce a fost? Unde sunt toate calificativele care descriu tot ce ti-a placut atata de mult la ea? Caci, ma gandesc eu, ca lucrurile care ti-au placut la un om iti vor placea intotdeauna... Unde s-au dus toate, ca sa mai ramana atat de putin? Caci, evident, nici respectul nu mai e. Si probabil ca tocmai asta ma ingrozeste cel mai tare...

Javra!

Ca in liceu...

... nu va mai fi niciodata.
Atunci oamenii ma iubeau si ma apreciau. Si a fost o surpriza cand am descoperit asta, desi nu am inteles niciodata de ce... Poate ca nici acum nu inteleg ce faceam in afara sa nu urasc pe nimeni si sa imi vad de treaba mea. Ahh... si ce mai faceam era sa incerc sa imi ascund la maxim nebunia. Si cred ca am reusit destul de bine fata de marea majoritate. Iar cei care au intuit-o, m-au iubit si mai mult.

Nu am facut niciodata parte dintre "popular girls" din liceu. Si m-am aratat intotdeauna indiferenta in fata lor si a tot ce insemna "mondenitate" la nivelul liceului... Nu eram la curent cu nimic. Dar aveam intotdeauna pe prietena mea care era la curent cu tot, asa ca nici nu aveam nevoie...
Dar daca ma gandesc mai bine, eram a "kinda-popular girl" la mine in clasa :-)

Acum suntem indiferenti cu totii... Nu ne mai iubim ca pe vremuri. Acum ne respectam, in cel mai bun caz...

New trend - la suite

Deci am mai adaugat un nou item pe lista:

1. maritatul - eventual cu optiunea: sotul mai tanar :-)
2. bebeii
3. lasatul de fumat

E o conspiratie! Am spus!
Si scapa cine poate!

Si da, dom'le - ca Popici devine Gheorghe si Gaci nici nu stiu ce devine... Tiii... mare, mare pacat!!...

[later update]
Cred ca in cativa ani o sa inceapa sa se poarte si divortul, poate chiar mai mult decat celelalte. Si tocmai am aflat ca a inceput deja... :-(

Intelepciune de 30 de ani

Intelepciune de 30 de ani.
(din cand in cand mai uit si atunci am nevoie sa mi se mai aduca aminte "ce e rau si ce e bine")

Dor de tacerea ta

Sa iti vad chipul intors, desenat
Ochii care joaca ca 2 margele de sticla pe parchet
Iar buzele timide, incete
Rotitele care se invart neobosite sub fruntea-ti concentrata...

Mi-e dor de tacerea zambetului tau
Atunci cand imi spune "yey, esti aici, ce bine",
Si de lumina ochilor tai
Cand imi spun "hai sa fugim in lume"

Mi-e dor de tine atunci cand taci
Caci sa vorbesti ar fi prea mult
Ma privesti o clipa si...
Sshhh... te stiu...

Caci stii, te stiu prea bine
Si am stiut intotdeauna sa te anticipez
Iti termin frazele si gandurile
Ta-ta-tam... in acelasi ritm

Mi-e dor de tacerea privirii tale
...si da, stiu ca la mine te gandesti...

New trend

Casatoria si burtile de mamici-to-be is the new trend in town!!
And this kinda upsets me... :-(

Despre moarte si iertare

Despre moartea lor...

Pana la urma daca exista ceva ce te poate desparti definitiv de cineva pe care iubesti, numai moartea o poate face. Orice altceva... o cearta, o suparare, cat de mare, nu e decat trecatoare. Si asa si ar trebui sa fie: trecatoare.

Nu am mai vorbit de mult de nici unul din ei. Pentru ca nu puteam vorbi de ei altfel decat cu patima si cu amar. Iar ascultatorii mei incepusera sa se plictiseasca si sa nu ma mai asculte...
Asa ca am tacut mult timp. Si inca tac.

Dar stau si ma intreb... daca ar fi sa moara...
Pana la urma ii iubesc in continuare pentru toate acele motive pentru care i-am iubit intotdeauna. Stiu asta. Iar peste ce mi-au gresit a trecut ceva timp. Si ranile au inceput sa nu fie asa larg deschise. Nu se uita, dar se mai iarta...

Nu va mai fi niciodata ce a fost, si nici ce ar fi putut sa fie... Dar poate am sa stau cu ei la o cafea si sa ma simt bine...

ps: De ce de fiecare data cand iubesc pe cineva, incep sa ii visez moartea?...

Hors-pistes

Nu mai era nimeni in jur, doar vantul care spulbera zapada pe creasta, pregatindu-si urmatoarea avalansa. Cica cand traversezi o astfel de vale, intr-acolo trebuie sa te uiti.
Zapada era adanca, de te infundai in ea. Totul era sa nu cobori de pe skiuri, ca atunci te-ai fi scufundat ca in apa. Si sa nu iti lasi greutatea prea mult pe spate, ca atunci te-ai fi scufundat cu tot cu ski-uri.
As zice ca in acea vale mica vara se scurge apa din munti. Inclinarea pantei e una de pista neagra++. E atat de ingusta ca de abia daca ai loc sa iei o curba. Asa ca e mai sigur sa derapezi. Credeam ca asta e o concluzie de incepatoare, dar si toti ceilalti faceau la fel.
Partia de ski-fond kinda sux cand ai schiuri adevarate. Nu e deloc inclinata, dar e ingusta si mai intalnesti si plimbareti.
Iar partia naturala de bob te face sa te intrebi... oare chiar reuseau sa faca bob pe ea?...
Padurea parca nu vroia sa ti se dezvaluie... arunci cu crengi in tine ca sa nu poti sa treci. Iar din cand in cand iti mai intindea cate o capcana de gheata-patinoar.
Satucul parea pustiu. Casele mari, din lemn... liniste...

Totul era tacere. Doar vantul spulbera zapada pe creasta...

La Plagne Centre, France
5 martie 2010

PS: Daca am facut asta, acum pot face orice...

Marriage and Death

I can't help it, but this thought is so obvious for me...
Marriage and Death are so alike!

Before getting married you matter: you have opinions, you are interesting. Before you die you matter.
On your wedding day you have pictures taken and people come to your party. So is at your funeral: party people!
After you got married, you disapear: you don't speak anymore in terms of I, but of we. You go to your job to get money, money for your family. You spend your time thinking of others. You raise your chlidren. You are a wife and a mother. And this is not interesting! Everybody become eventualy a wife and a mother. So not interesting!! And after you are dead, nobody talks about you anymore. Because you are nothing. And nothing is certainly not interesting!

I guess I am just bored with all the wedding/baby pictures I see lately!... Don't you people have anything else to do instead? Let's say... something interesting?...

Perfectionista

Nu stiu cum sa-i zic!
Incapatanata. Incuiata. Monotona. Neadaptabila. Lenta... Care se opune schimbarii.

Bai, si nu vreau sa fiu asa! Zau ca nu vreu!
Dar am tendinta sa incerc sa inteleg perfect toate detaliile inainte de a lua o decizie in vreo directie. Si problema e ca nu se intampla niciodata sa inteleg perfect ceva, pentru ca perfectiunea pur si simplu nu exista. Ca sa nu mai zic ca standardele mele de perfectiune sunt si ele perfecte! Si nu stiu sa ma opresc, nu stiu sa zic "stop! ai intors destul problema pe toate partile! acum fa ceva!"...
Sa zicem ca sunt... perfectionista? Poate e si asta. Ca cu siguranta suna mai politicos decat lenta, incuiata...

God damn it!

PS: Ma gandesc ca si felul asta de a face lucrurile trebui sa fie potrivit la ceva. Trebuie doar sa mai gasesc la ce...

Creative

Lista de azi cu idei creative :
- desen - grafica, pictura
- muzica - pian, voce, chitara
- dans - modern, tango, salsa, balet
- fashion design - croitorie
- scris - blog, jurnalistica

Si pentru oricare din ele trebuie munca. Multa.
--
Cred ca zilele astea pianul e pe locul 1! Pe urma putin sport!

Legea junglei

Cel mai puternic supravietuieste!

Si desi nu se zice, cel mai slab moare. E una din cele mai naturale legi - legea evolutiei.

In societatea de azi, aceasta lege nu mai exista. O fi bine? O fi rau?
Caci ii ajutam pe toti sa supravietuiasca. Suntem empatici si sensibili la raul celui de langa noi. Platim impozite. Se fac bani publici. Cu care se construiesc rampe pentru scaunele cu rotile. La standarde europene. Platim securitate sociala. Cu care se platesc tratamentele celor bolnavi. Sau facem donatii. Ca sa ajutam pe cei care au nevoie.

Cica gradul de evolutie a unei societati se masoara in capacitatea de a include pe toate lumea in ea.

Despre morti, numai de bine

Despre morti, numai de bine!
...zice o vorba veche inteleapta din popor.
Si de asemenea... Mortii cu mortii si viii cu viii!

Ce ai putea sa iti mai doresti mai mult?

Hai, frate, sa ne purtam cu "bun simt"! Ahh, iubesc expresia asta: bun simt!
Si ce vrea sa insemne asta? Nici macar prea multe... adica fara rautati.
Iar daca se poate, chiar cu putina dragalasenie din cand in cand... Ce lux! :-)

Ce ai putea sa iti mai doresti mai mult?
Sa dea timpul inapoi??

Fara sa spui nimic

E o arta sa stii sa vorbesti fara sa spui nimic.
Sa povestesti despre tine, fara ca nimeni sa te cunoasca.
Sa iti spui parerea, fara ca nimeni sa stie ce gandesti.
Sa respiri langa ei, dar sa ramai un invizibil.

E fascinant sa vezi oamenii care fac asa. Dar tot sa nu intelegi cum naiba fac... This art is funny :-)

Tees

Super mega cool tees - from different competitors:
la fraise
spread shirt
resist today
threadless
kidrobot

bustedtees
oddica
hottopic
imaginaryfoundation
cottonfactory

rue du teeshirt
pilo-tee
ambiguous clothing
failke
grafitee

Floricele la mansarda

Cred ca as putea scrie un blog intreg numai pe tema "in my head"...
Caci viata mea se intampla in mine. Si in afara mea. Iar cea din afara mea, este tot in mine. Caci este o proiectie a ceea ce se afla in mine. Iar tu esti in mine.
So in the end, however you should put it, it's still all in my head!...

Iar azi, in capul meu, sunt fluturi. Azi si in fiecare zi.
Iubesc. Come, let's play!

De la Threadless.

Spectacol

Am coarde care vibreaza.
Am lungimi de unda pe care raspund.

Ieri vibrau pe scena, in aplauze cutremuratoare, cu admiratori infocati si ochi curiosi in sala. Pana ce ultimul act s-a petrecut dramatic si neasteptat. Pana ce s-a transformat intr-un scandal. Pana ce actorii care jucau pe scena si-au dat demisia urland, iar publicul a inceput sa huiduiasca.
Azi e liniste pe scena, cortina e trasa, desi nu se mai intampla nimic in spatele ei. Actorii au tradat, publicul s-a plictisit. Deasupra intrarii inca mai troneaza, impunator, afisul ultimului spectacol, iar in aer inca mai domneste parfumul umarului ei gol. Si bataile de aripi fluturicesti. Unii trecatori mai suspina grabiti si inca mai tanjeste dupa dureroasa lor poveste. Si totusi azi e liniste.

Dar scena se va deschide din nou. Primele reprezentatii vor fi cu cortina trasa - inceputurile sunt intotdeauna timide. Apoi vor fi invitati doar fanii fideli si familia, iar apoi primii visatori sedusi. Apoi vom mai vedea. Vom refateta intrarea teatrului, ne vom repoliza imaginea. Vom defini viziunea asupra lumii, vom creiona visele, vom atribui roluri. Si vom cauta si actori - desi daca e sa nu gasim, tant pis!, vom face piesa fara ei. Marea deschidere va fi cand va fi totul gata - n-avem data fixata si nici nu ne stresam.

Iar in final vom tipa, vom dansa si vom rade in hohote zglobii care se vor imprastia deasupra orasului ca o ploaie de baloane de sapun.
Si ce daca nu vom putea fi detasati, amuzanti, cordiali sau in final indiferenti? Vom fi exact opusul - penibili, depresivi, destrabalati, indragostiti si dramatici. Asa, ca la ultimul spectacol, dar de data asta cu multa veselie si mai mult succes.
Traiasca arta! Traiasca dragostea! Traisca nebunia!

...
Am coarde care vibreaza, am lungimi de unda pe care raspund. Vino sa cantam in cor, daca afara ploua...