4 3 2

"4 luni, 3 saptamani si 2 zile", ca sa fiu mai exacta...
2 lucruri imi vin in cap cand ma gandesc la filmul asta:
Unu. Cum pot sa fiu atat de pe alta planeta incat sa nu imi dau seama ca doctorul ala vroia o partida de sex decat in momentul in care Otilia a intrat in baie, dezbracata si a inceput sa se spele? Aparent pentru mine genul asta de solutii nu exista, nu fac parte din universul in care traiesc. Iar momentul in care mi-am dat seama despre ce este vorba a fost... foarte tarziu, cand exclusesem orice alta varianta care sa explice scena aia... si a venit ca un soc. M-am socat. Cred ca traiesc pe alta planeta.
Doi. Si daca nu existau anticonceptionale si prezervative inainte de '89, atunci de ce nu avem cu totii cate 7 frati acasa? O femeie este fertila tot timpul. Deci probabilitatea de a ramane insarcinata este direct proportionala cu frecventa contactelor. Oamenii de atunci erau abstinenti sau femeile faceau cate 2-3-4... avorturi pe an? Dilema!

In final, este un film bun. Nu unul frumos, ci doar unul bun. Si socant prin excelenta. Cutremurator...