Bref

Odata mi se parea o idee buna sa masor calitatea unei relatii in frecventa cu care ma face sa plang (frecventa calculata cu o granularitate oarecare, de la pe zi, pana la pe an si mai bine, de la caz la caz...).
Inca mi se pare o idee buna!


Ma intreb cata durere incape in sufletul unui om.
Sper sa fie o cantitate limitata, Doamne, cat de tare sper asta...


Ziceam odata cu regret ca "Lucurile pe care nu le spui, se pierd".
O mai spun o data, cu speranta...


Cand eram mica imi doream sa fiu baiat. Mi se parea mai cool. Pe urma mi-am acceptat existenta de fata.
Acum am luat-o de la capat, acum chiar incerc sa fiu. Baiat. Ca prea sunt invidioasa pe lipsa lor totala de sentimente si trairi... Inca mi se pare mai cool; sa fiu hot.

"The reason you haven't felt it is because it doesn't exist. What you call love was invented by guys like me, to sell nylons. You're born alone and you die alone and this world just drops a bunch of rules on top of you to make you forget those facts. But I never forget. I'm living like there's no tomorrow, because there isn't one."
[Don Draper, Mad Men]
(asta doar ca sa ilustrez cum gandesc baietii, apropos de ce ziceam adineauri)


Ma intreb daca "cele rele" se spala vreodata.
Bref, sunt optimista.