Miros de mere coapte

Aparent zilele astea mi-am gasit un fetish nou: mirosul de mere coapte... Ador... Hmm... mmm...
Si uite asa mi-am amintit de tortul de mere pe care l-am facut acasa, cu putin inainte de a pleca. Sa zicem ca era cam 12 ianuarie, cand afara tot mai era zapada din belsug :)

In ciuda felului in care imi sunt acum gandurile si viata... preocuparile si grijile... placerile si posibilitatile... sufletul si inima... Mi-as dori enorm sa am un cuptor si o cratita, sa am timp si dispozitie, sa cumpar tot ce imi trebuie ca sa fac un tort de mere cu frisca, asa frumos (si gustos, va zic eu) ca cel din poza, ca cel de acasa... Si apoi sa am pe cineva drag cu care sa il impart si sa am timp sa il savurez pe indelete...

Fluturi stau in par, miros de mere coapte...