Zapada era adanca, de te infundai in ea. Totul era sa nu cobori de pe skiuri, ca atunci te-ai fi scufundat ca in apa. Si sa nu iti lasi greutatea prea mult pe spate, ca atunci te-ai fi scufundat cu tot cu ski-uri.
As zice ca in acea vale mica vara se scurge apa din munti. Inclinarea pantei e una de pista neagra++. E atat de ingusta ca de abia daca ai loc sa iei o curba. Asa ca e mai sigur sa derapezi. Credeam ca asta e o concluzie de incepatoare, dar si toti ceilalti faceau la fel.
Partia de ski-fond kinda sux cand ai schiuri adevarate. Nu e deloc inclinata, dar e ingusta si mai intalnesti si plimbareti.
Iar partia naturala de bob te face sa te intrebi... oare chiar reuseau sa faca bob pe ea?...
Padurea parca nu vroia sa ti se dezvaluie... arunci cu crengi in tine ca sa nu poti sa treci. Iar din cand in cand iti mai intindea cate o capcana de gheata-patinoar.
Satucul parea pustiu. Casele mari, din lemn... liniste...
Totul era tacere. Doar vantul spulbera zapada pe creasta...
La Plagne Centre, France
5 martie 2010
PS: Daca am facut asta, acum pot face orice...
No comments:
Post a Comment