Cata nevoie am uneori de sentimentul asta... de apartenenta...
Si dupa cum ziceam deja, atata timp cat te am pe tine, nu pot sa zic ca sunt a nimanui... Si asta e bine asa.
Sunt si voi fi mereu fata mamei mele. Si a bunicii mele.
Prin toate vorbele spuse si care mi-au ramas in minte. Prin brosa bunicii care imi place asa mult. Prin pantalonii mamei in care ma bucur ca incap. Prin lucrurile pe care stiu sa le fac, care le-am invatat de la ele, sau datorita lor. Prin nenorocita aia de cutie de Axion solid si cele 10 carlige de rufe trimise de acasa pana aici, pachet prin Atlassib, atunci cand nici nu stiam inca sa vorbesc, care mi-au insorit cel putin o saptamana - cine-ar fi crezut ca Axion si carlige de rufe mai bune ca acasa nu exista pe lume? :-)... Printr-un martisor trimis in martie. Printr-un "La multi ani" de 1 iunie.
Sunt moldoveanca.
Prin fiecare cantec pe care il aud si care ma unge pe suflet. Prin dorurile pe care le am... de mucenici, de mamaliga cu branza si smantana. Branza dulce adica. Prin dorul meu de vorba aia, pe care nu o am... Prin dorul meu de Bacau, Suceava, Botosani, Iasi, Vatra Dornei, Nigotesti, Probota, poate si de Tudor Vladimirescu, Vadu Moldovei, Dolhasca, Ciumulesti, Bistrita, Ceahlau, Bicaz si iarba verde... si toate celelalte locuri care fac parte din mine.
Sunt a mea.
Prin inelul de pe mana. Prin parul ondulat si gropitele din obraji...
Si mai sunt inca. Mai sunt in multe feluri... Asta nu e decat un top-k.
Si dupa cum ziceam deja, atata timp cat te am pe tine, nu pot sa zic ca sunt a nimanui... Si asta e bine asa.
Sunt si voi fi mereu fata mamei mele. Si a bunicii mele.
Prin toate vorbele spuse si care mi-au ramas in minte. Prin brosa bunicii care imi place asa mult. Prin pantalonii mamei in care ma bucur ca incap. Prin lucrurile pe care stiu sa le fac, care le-am invatat de la ele, sau datorita lor. Prin nenorocita aia de cutie de Axion solid si cele 10 carlige de rufe trimise de acasa pana aici, pachet prin Atlassib, atunci cand nici nu stiam inca sa vorbesc, care mi-au insorit cel putin o saptamana - cine-ar fi crezut ca Axion si carlige de rufe mai bune ca acasa nu exista pe lume? :-)... Printr-un martisor trimis in martie. Printr-un "La multi ani" de 1 iunie.
Sunt moldoveanca.
Prin fiecare cantec pe care il aud si care ma unge pe suflet. Prin dorurile pe care le am... de mucenici, de mamaliga cu branza si smantana. Branza dulce adica. Prin dorul meu de vorba aia, pe care nu o am... Prin dorul meu de Bacau, Suceava, Botosani, Iasi, Vatra Dornei, Nigotesti, Probota, poate si de Tudor Vladimirescu, Vadu Moldovei, Dolhasca, Ciumulesti, Bistrita, Ceahlau, Bicaz si iarba verde... si toate celelalte locuri care fac parte din mine.
Sunt a mea.
Prin inelul de pe mana. Prin parul ondulat si gropitele din obraji...
Si mai sunt inca. Mai sunt in multe feluri... Asta nu e decat un top-k.
No comments:
Post a Comment