Mi-am amintit de poezia asta... Am auzit-o cam prin decembrie 2006, intr-un spectacol de teatru poetic, "Dialoguri şi fantezii în jazz", sustinut de Ion Caramitru si Johnny Raducanu.
...Caci mi-am amintit zilele astea cat de mult mi-as fi dorit si eu... sa ma nasc batrana, ca sa le stiu pe toate de dinainte, sa nu ma mai ia nimic prin surprindere... sa nu mai descopar cu stupoare cat de limitat imi este universul in care traiesc si cat de diferita sunt de toti ceilalti...
Ar trebui sa ne nastem batrani,
Sa venim intelepti,
Sa fim in stare de-a hotari soarta noastra in lume,
Sa stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc
Si iresponsabil sa fie doar dorul de-a merge.
Apoi sa ne facem mai tineri, mai tineri, mergand,
Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,
Sa trecem de ea si-n iubire intrand adolescenti,
Sa fim copii la nasterea fiilor nostri.
Oricum ei ar fi atunci mai batrani decat noi,
Ne-ar invata sa vorbim, ne-ar legana sa dormim,
Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cat bobul de strugure, cat bobul de mazare, cat bobul de grau…
["Ar trebui", Ana Blandiana, 1966]
No comments:
Post a Comment