Dragostea ca mijloc

Mult timp din viata mea... sau poate ar trebui sa spun toata viata mea de pana acum (ok, right now I feel old)... am vazut dragostea ca un scop final.

Ideea era ca trebuie sa cauti pe cineva care sa te iubeasca si pe care sa il iubesti. Care sa iti fie alaturi, sa te sustina, sa te ocroteasca... si toate astea no matter what. Iar trofeul final al acestei cautari era acea liniste senina, acel sentiment de implinire, acea fericire... pe care nu am stiut niciodata sa o definesc prea bine, dar care am crezut intotdeauna ca exista si ca am sa o recunosc de indata ce o voi atinge :-) Dragostea a fost intotdeauna un scop. Un punct final.

Acum perspectiva mi s-a schimbat. And it changed for the better, I should say...
Dragostea nu mai e un punct final in sine, ci un mijloc de a realiza alte lucruri. Dar ca sa devina asta, trebuie intai sa iti ofere mai intai liniste. Liniste ca sa te poti concentra pe altele.
Dragostea e doar un catalizator al unei reactii. Un ingredient intr-o reteta. O caramida intr-un zid. Iar reactia/reteta/zidul sunt orice altceva. Poate fi de la o banala bere cu prietenii, o excursie, un concert, un proiect pentru munca, o seara in care nu iti mai vezi capul de treaba, pana la lucruri mai marete... o pasiune, o educatie data unui copil, o conduita personala de viata, o credinta... si pana la cuvantul care rezuma toate astea: viata.

...
Am trait nu demult (desi imi pare c-a fost "intr-o alta viata") o dragoste mistuitoare. Atat de mare incat nu mai era loc pentru nimic altceva. Si il iubeam cu atat mai mult cu cat el ma iubea mai putin.
Si tot ce imi doream de la el era acea liniste, acea implinire data de iubire. Si tot ce obtineam era exact opusul. Si mi-o doream si luptam cu atat mai tare cu cat el imi oferea din ce in ce mai mult zbucium.
Cu el nu am ajuns niciodata sa traiesc altceva. Pentru ca nu am ajuns niciodata nici macar la primul stadiu: acela de liniste.

Si e pacat, caci o dragoste mai mare decat aceea nu poate exista. Nu in viata asta. Si e pacat ca atata dragoste nu s-a materializat decat in suferinta. Atat de multa suferinta.